Aniversarea fraților Lapedatu la 60 de ani
TERMENI ȘI CONDIȚII PENTRU DESCĂRCAREA CĂRȚILOR ELECTRONICE
Biblioteca virtuală a Memorialului Sighet este parte integrantă a site-ului http://www.memorialsighet.ro/ dezvoltat și administrat de Fundația Academia Civică.
Este permisă descărcarea liberă, cu titlu personal, a volumului în acest format. Distribuirea gratuită a cărţii prin intermediul altor siteuri, reproducerea parţială sau integrală prin orice mijloace, modificarea sau comercializarea acestei versiuni fără acordul prealabil, în scris, al Fundației Academia Civică constituie o încălcare a dreptului de proprietate intelectuală şi se pedepseşte conform legii privind drepturile de autor şi drepturile conexe, în vigoare.
Citește mai mult la: http://www.memorialsighet.ro/termeni-si-conditii/
SUNTEŢI DE ACORD CU ACEŞTI TERMENI?
|
În 1936 frații Lapedatu împlineau 60 de ani. Atât de importantă era poziția lor în viața culturală, politică, economică, religioasă și socială a țării încât contemporanii au dorit să își arate admirația și recunoștința printr-o sărbătoare publică organizată la Brașov. Festivitățile au începută cu o liturghie oficiată de Mitropolitul Dr. Nicolae Bălan la străvechea biserică Sfântul Nicolae din Schei urmată de un parastas în cimitirul istoric Groaveri unde era înmormântat tatăl lor, au continuat cu o ședință în aula Liceului „Andrei Șaguna” și s-au încheiat cu o masă comună cu peste 300 de participanți la Cercul Militar. Se citește mesajul Patriarhului Miron Cristea încheiat „Cu binecuvântări patriarhericești”, se țin discursuri, se primesc peste 200 de telegrame de felicitare de la personalități politice (Președintele Consiliului de Miniștri Gh. Tătărescu, Vicepreședintele I. Inculeț, numeroși miniștri), militare (Mareșalul Prezan, Generalul Cihoski etc.), academice (N. Iorga, R. Rosetti, O. Ghibu etc.) culturale (George Enescu, Cezar Petrescu, pictorii Marius Bunescu, Ștefan Popescu etc.), bisericești (episcopul I. Hossu, mitropolitul Vissarion etc.), numeroase organizații bancare și asociații profesionale, turistice etc. Comitetul de inițiativă prezidat de Prof. Ioan Lupaș editează un impozant volum omagial, de 1000 de pagini, la care contribuie peste 60 de personalități între care Agârbiceanu, Iorga, Tzigara-Samurcaș, Lupaș etc. Să ne amintim că:
Ion I. Lapedatu (n.14 septembrie 1876, Cernatul Săcelelor, Austro-Ungaria -d. 24 martie 1951, București, România) a fost economist și om politic, ministru de finanțe al României (1926-1927) și guvernator al Băncii Naționale a României (1944-1945), membru de onoare al Academiei Române (din 1936), iar Alexandru I. Lapedatu (n. 14 septembrie 1876, Cernatul Săcelelor, Austro-Ungaria – d. 30 august 1950, Închisoarea Sighet, România) a fost ministrul cultelor și artelor în șase guverne și ministru de stat al României în patru guverne, președinte al Senatului României, membru titular al Academiei Române, președintele acesteia și secretarul său general.
Redăm mai jos un fragment din conferință întitulată „Activitatea didactică și literară a lui Ion Al. Lapedatu”, ținută cu acest prilej de Dr. Ioan Lupaș și apărută în Revista Economică (Sibiu, 28 noiembrie 1936):
Drumul parcurs de cei doi frați gemeni îl găsim asemenea cursului celor două râuri izvorâte din aceeași zvâcnire a pământului nostru strămoșesc: Oltul și Mureșul. Zorind cel dintâi să străpungă lanțul Carpaților spre a sălta în voie prin câmpia românească spre Dunăre, zăbăvind al doilea, cu valuri mai domoale prin câmpia Transilvaniei, ca să își trimită apoi apele, împreună cu undele Tisei, în aceeaşi Dunăre.
Așa au fost cei doi gemeni Alexandru și Ion, alergând cel dintâi, din pruncie, spre pământul făgăduinței și al libertății noastre românești, zăbovind al doilea în mijlocul nostru în deceniile și vârtejul celei mai înfrigurate nădejdi, luptându-se și zbuciumându-se împreună cu noi pentru ca la „plinirea vremii” amândoi să alerge cu deopotrivă dragoste și râvnă revărsând-și energiile multilaterale în aceleași valuri ale Dunării destinelor noastre românești.
Din taina mormântului de la Groaveri ni se pare că auzim cum străbate spre noi, ca într-un fior de cutremur mistic, glasul celui care ne-a prilejuit, în primul rând întrunirea festivă de azi, glasul părintelui spre fii săi:
Eu sunt vița, voi mlădița…