(n. 2 septembrie 1917, Odessa – m. 20 aprilie 1958, închisoarea Văcărești)
Funcţionară la Legaţia Franţei la Bucureşti
Arestată în iunie 1950și implicată – alături de sora sa Arlette Coposu – într-un proces fabricat, fiind acuzată de spionaj în favoarea Franţei.
A fost condamnată la 25 de ani mună silnică şi confiscarea averii pentru „crimă de înaltă trădare” (spionaj în favoarea Franţei).
Închisă la Jilava, Mislea, Miercurea Ciuc. La 27 aprilie 1957 este transferată la spitalul penitenciar Văcărești.
A murit la Spitalul-Penitenciar Văcăreşti, la 20 aprilie 1958, în urma unei intervenţii chirurgicale.
citește și
Memorialul Sighet: Sala 52 – Femei în închisoare
În fiecare atom al acestui univers de suferinţă se ascunde un om, o biografie care trece prin cercurile infernului, dar îşi păstrează gândurile, sentimentele şi memoria proprie
© CISAC, 2016