Prin distrugerea celor trei partide româneşti tradiţionale (naţional-ţărănesc, naţional-liberal şi social-democrat), comuniştii au făcut trecerea de la un regim democratic multipartidic la dictatura partidului unic, partidul-stat.

Fotografiile şi documentele expuse rezumă activitatea celor trei partide începând cu înfiinţarea şi insistă asupra ultimilor ani, când au opus o rezistenţă disperată împotriva comunismului. Sunt arătate metodele folosite de comunişti pentru interzicerea, anihilarea sau dezmembrarea lor.

În iulie 1947 a fost montată înscenarea de la Tămădău, operaţiune condusă de Nicolski: un grup de fruntaşi ţărănişti au fost arestaţi în momentul în care intenţionau să părăsească ţara, pentru a continua rezistenţa din exil. Ca urmare, PNŢ a fost scos de comunişti în afara legii, iar întregii conduceri ţărăniste i-a fost intentat un proces pentru trădare de ţară, printre cele mai grave învinuiri fiind aceea că a întreţinut relaţii cu anglo-americanii!

După interzicerea Partidului Naţional Ţărănesc, liberalii şi-au încetat tacit activitatea. Cu toate că nu e cunoscut nici un document oficial emanat de la autorităţi, Partidul Naţional Liberal a dispărut de pe scena politică. Ziarul partidului, Liberalul, a apărut până în noiembrie 1947. Au fost efectuate sute de arestări în rândul membrilor P.N.L.

În februarie 1948 s-a creat Partidul Muncitoresc Român prin fuzionarea Partidului Comunist Român cu Partidul Social Democrat. În realitate a avut loc un proces de racolare a socialiştilor de către comunişti. Au fost operate arestări în rândul socialiştilor care s-au opus fuziunii, iar liderii PSD Independent, în frunte cu Constantin Titel Petrescu, au fost condamnaţi la ani grei de închisoare sub acuzaţia de “înaltă trădare”. Iosif Jumanca, Ion Flueraş, George Grigorovici şi Ene Filipescu au murit în închisoare.