Una din componentele Memorialului este Cimitirul Săracilor, situat la 2,5 km distanţă, în afara oraşului. După cum spun legendele vremii, aici au fost îngropaţi în secret, noaptea, o bună parte a celor decedaţi în închisoarea politică. Gropile n-au putut fi identificate, între miile de morminte anterioare şi ulterioare anilor ’50, astfel încât, pentru celebrarea sacrificiului acestor victime, a fost imaginat în 1999 un proiect peisagistic. Pe suprafaţa de 14.000 mp a cimitirului a fost desenat un contur al ţării. În exteriorul conturului au fost plantaţi puieţi (în principal conifere). Prin creştere jnepenii, jepii, brazii şi molizii vor deveni un amfiteatru vegetal, în interiorul căruia "ţara" va rămâne ca o poiană. Ideea este că, în felul acesta, patria îşi ţine martirii în braţe şi îi plânge prin generaţiile repetate ale vegetaţiei. De pe o belvedere care va fi amplasată pe un loc înălţat, tocmai pe malul Tisei (care este frontiera actuală cu Ucraina), vizitatorii Memorialului vor putea vedea acest desen simbolic tot mai desluşit, pe măsură ce natura va desăvârşi proiectul.

În anul 2008 această arhitectură peisagistică a fost întregită cu un altar de piatră, la care vor fi oficiate slujbele comemorative, dominată de o cruce masivă de clacar, decorată în stil bizantin, pe care sunt sculptate cuvintele Fericirii a Noua. Sub masa de altar au fost aşezate urne cu pământ din cimitirele închisorilor, locurile de execuţie, locurile unde odihnesc victime ale detenţiei, deportării, domiciliului obligatoriu. Acest ansamblu funerar este un cenotaf închinat victimelor din toate închisorile, lagărele şi deportările comuniste. El este străjuit de troiţa închinată marilor bărbaţi care şi-au dat viaţa în închisoarea Sighet, de câte o troiţă dedicată înalţilor prelaţi greco-catolici, respectiv ţăranilor victime ale colectivizării, precum şi de monumentul eroilor maramureşeni. La sfinţirea cenotafului, în 5 iunie 2008, au venit oameni din toate colţurile ţării cu câte un pumn de pământ de pe mormântul unei victime sau din cimitire unde există astfel de morminte, cunoscute sau necunoscute, sau din locuri unde au fost asasinaţi oameni, sau unde sunt gropi comune, depunând ţărâna simbolică la temelia altarului.