Fundaţia Academia Civică, în colaborare şi cu suportul financiar al Fundaţiei Konrad Adenauer şi al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu sprijinul Ambasadei Republicii Cehe în Bucureşti, Institutului Polonez, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău organizează şi anul acesta Şcoala de Vară de la Sighet aflată deja la cea de-a XV-a ediţie.
Cursurile Şcolii de Vară – al cărei rector este istoricul Stéphane Courtois, autorul „Cărţii Negre a Comunismului” şi moderator Romulus Rusan, directorul Centrului de Internaţional de Studii asupra Comunismului – se vor desfăşura între 16 şi 23 iulie în sala de conferinţe a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, din Sighetu Marmaţiei.
Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, al cărui preşedinte fondator este Ana Blandiana, este un proiect al Fundaţiei Academia Civică, desfăşurat din 1993 şi aflat din 1995 sub egida Consiliului Europei.
Participanţii la Şcoala de Vară sunt elevi şi profesori de istorie admişi în urma unui concurs de eseuri a cărui temă centrală a fost „Evoluţia ideii de lustraţie în România”. Conferenţiarii sunt renumiţi istorici şi oameni de cultură din ţară şi de peste hotare (Germania, Franţa, Italia, Polonia, Ungaria, Cehia, Republica Moldova) care vor trata diferite subiecte legate de comunism sau de viaţa şi activitatea unor mari personalităţi.
Academicianul Alexandru Zub evocă, printre marile modele intelectuale ale generaţiei sale, pe istoricul Vasile Pârvan. Prof. ing. Nicolae St. Noica analizează istoria de 150 de ani a uneia dintre instituţiile de mare tradiţie ale statului român, Ministerul Lucrărilor Publice. Profesorul italian Bruno Mazzoni reia, într-o interpretare originală, temele folclorice şi antropologice ale cimitirului de la Săpânţa. Dintre participanţii francezi, eseistul Thierry Wolton face o paralelă multiplă a relaţiei între ţărani şi comunism, iar politologul Patrick Moreau pune faţă în faţă tendinţele comuniste şi postcomuniste în comunitatea europeană a secolului XXI. Subiecte privitoare la relaţia culturală a intelectualului cu societatea în comunism vor fi tratate în comunicările profesorului Mircea Martin, ale istoricilor Clara Mareş şi Cristian Vasile şi a scriitorului Helmuth Frauendorfer, iar destinul foştilor deţinuţi politici după decembrie 1989 va fi discutat la o masă rotundă de dr. Nicu Ioniţă (Paşcani), Nistor Man (Târgu Mureş) şi Teodor Stanca (Timişoara). Vartan Arachelian şi ing. Ioan Mănucu vor evoca prima fereastră deschisă spre libertatea televiziunii în urmă cu 20 de ani, Soti.
Un loc central în cadrul discuţiilor va ocupa analiza comparată a ideii de lustraţie în diferite ţări. Pe această temă vor lua cuvântul în zilele de miercuri şi joi: Florian Mihalcea (Timişoara), Hubertus Knabe (Berlin), Pavel Žaček (Praga), Patryk Pleskot (Varşovia), Gábor Bánkúti (Pecs), Katharina Kilzer (Frankfurt pe Main), Helmut Müller-Enbergs (Berlin), Rita Schorpp-Grabiak (Berlin).
Ziua de sâmbătă va fi dedicată unei mese rotunde despre Basarabia la care vor participa importanţi istorici şi ziarişti din Chişinău, München şi Bucureşti, prof. Anatol Petrencu, jurnalistul Mircea Carp, prof. Ana Bantoş, Alexandru Bantoş, Maria Nasu.
De asemenea, elevii şi profesorii prezenţi la Şcoala de Vară vor avea ocazia să viziteze Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, să vizioneze filme cu tematică istorică, dar şi dedicate sărbătoririi Anului Caragiale, să participe, ca în fiecare an, la un foc de tabără şi să facă o excursie la Mănăstirea Rohia, în memoria părintelui Nicolae Steinhardt, cu ocazia centenarului naşterii sale.
La finele cursurilor Şcolii de Vară elevii vor rezolva un test pentru evaluarea cunoştinţelor dobândite în cadrul conferinţelor, iar cei mai activi şi mai pregătiţi vor fi premiaţi. Cu toţii, profesori şi elevi, vor primi apoi diplome de participare.
