(Foto Florin Eşanu)
n. 26 februarie 1913, Hăşdate/Turda – d. 30 martie 2005, Cluj
Preot greco-catolic, hirotonit la 21 decembrie 1935; fost administrator parohial la Teiuş, apoi la Blaj până în 1940, când a devenit profesor la Academia de Teologie din Blaj.
Arestat în octombrie 1948, a fost reţinut la mănăstirile Neamţ şi Căldăruşani. La 24 mai 1950 a fost transferat la penitenciarul Sighet. A fost încadrat în U.M. conform Deciziei M.A.I. nr. 64 din 30 ianuarie 1952 pe o perioadă de 18 luni. La 20 martie 1955 a fost transferat la Penitenciarul Codlea. În urma Rechizitoriului nr. 546/955 a Procuraturii Militare Braşov cazul său a fost clasat fiind pus în libertate în 23 iulie 1955. După eliberare, deoarece autorităţile nu i-au permis să se întoarcă la Blaj, s-a stabilit la Cluj. Pentru a-şi câştiga traiul, a îndeplinit diverse munci laice, ultima dată fiind angajat la Staţia de Recoltare şi Conservare a Sângelui din Cluj, mai întâi ca infirmier, apoi ca registrator medical, până în 1973, când s-a pensionat. După 1990 a fost rector al Institutului Teologic Greco-Catolic din Cluj-Napoca.
Părintele Eugen Popa, unul dintre supravieţuitorii închisorii din Sighet, a fost invitat special al Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei în primii săi ani de existenţă, participând la mai multe ediţii ale simpozioanelor internaţionale de la Memorialul Sighet.
Un moment impresionant şi emoţionant a fost inaugurarea, la 20 iunie 1997, a Spaţiului de Reculegere şi Rugăciune, ridicat în curtea interioară a Memorialului Sighet, serviciul religios care a consacrat Spaţiul de Reculegere şi Rugăciune fiind oficiat de preotul greco-catolic Eugen Popa şi de preotul ortodox Constantin Voicescu.
Părintele Eugen Popa a murit la 30 martie 2005 la Cluj.
În fiecare atom al acestui univers de suferinţă se ascunde un om, o biografie care trece prin cercurile infernului, dar îşi păstrează gândurile, sentimentele şi memoria proprie.
Citeşte şi
