1 aprilie decretată de Parlamentul României ca zi națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie
…… CARP Gheorghe A., din Iordăneşti (Adâncata, N.Bucovinei); † 1 apr. 1941, Fântâna Albă, ucis de NKVD (VI; ts)
CORDUBAN Mihai, din Iordăneşti (Adâncata, N.Bucovinei), ţăran; † 1 apr. 1941, Fântâna Albă (N.Bucovinei), împ. de NKVD (CI; Mem63-64)
CORDUBAN Nicolae, din Carapciu pe Siret (Adâncata, N.Bucovinei); † 1 apr. 1941, Fântâna Albă (N.Bucovinei), împ. de NKVD (VI; ts; CI; Mem63-64)
GAVRILIUC Maftei I., din Pătrăuţii de Jos (Storojineţ, N.Bucovinei a); † 1 apr. 1941, Fântâna Albă (N.Bucovinei), împ. (CI; VI; ts)
HALAC Dumitru G., din Iordăneşti (Adâncata, N.Bucovinei); † 1 apr. 1941, Fântâna Albă, împ. de NKVD (CI; VI; ts)
HALAC Ioan D., din Iordăneşti (Adâncata, N.Bucovinei); † 1 apr. 1941, Fântâna Albă, împ. de NKVD (CI; VI; ts)
HALAC Nicolae S., din Iordăneşti (Adâncata, N.Bucovinei); † 1 apr. 1941, Fântâna Albă, împ. de NKVD (CI; VI; ts)
JIANU Petre, din Dimca (Adâncata, N.Bucovinei); † 1 apr. 1941, Fântâna Albă (N.Bucovinei), împ. de NKVD (VI; ts)
MIHAILOVICI Ilie, din Suceveni (Adâncata, N.Bucovinei); † 1 apr. 1941, Fântâna Albă, ucis de NKVD (VI; msat)
PALAMARIUC Victoria C., din Pătrăuţii de Jos (Storojineţ, N.Bucovinei); † 1 apr. 1941, Fântâna Albă (N.Bucovinei), ucis de NKVD (VI; ts; CI)
PĂTRĂUCEANU Ioan I., din Pătrăuţii de Jos (Storojineţ, N.Bucovinei); † 1 apr. 1941, Fântâna Albă (N.Bucovinei), ucis de NKVD (VI; ts; CI)…….
Cartea Morţilor, Fundaţia Academia Civică, 2013
Romulus Rusan, coordonator şi studiu introductiv, în colaborare cu Angela Bilcea, Ioana Boca, Andreea Cârstea,Virginia Ion
editor Virginia Ion
Despre masacarul de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941 – Profesorul Ion Varta de la Chişinău: “Românii bucovineni au fost atraşi într-o cursă ca să li se dea o lecţie exemplară tuturor celor care doreau să treacă graniţa în România. Groaza şi frica trebuiau să le intre acestora în oase, pentru ca pe viitor să nu mai nutrească o asemenea dorinţă. Iar dorinţa românilor bucovineni şi basarabeni de a trece graniţa în România era foarte mare, pentru că erau disperaţi chiar din primele zile ale venirii sovieticilor, ale anexării Basarabiei şi Bucovinei. De aceea autorităţile sovietice au pus la cale această crimă barbară. Este vorba de circa 7.000 de locuitori din mai multe sate din apropierea frontierei sovieto-române (stabilită în urma agresiunii din 28 iunie 1940), care au fost atraşi într-o zonă pe unde, potrivit zvonurilor lansate de N.K.V.D., sovieticii ar fi permis trecerea graniţei în România. Dar acolo au fost întâmpinaţi cu rafale de mitralieră trase de grănicerii sovietici. Numărul victimelor estimat de diverşi autori, variază între 1.400 şi 2.400.” (Şcoala Memoriei 2011, Fundaţia Academia Civică, 2012
