Home » Română » Centrul de Studii » Dezbateri şi mese rotunde » 5 iunie 2008, Sighet: “Ziua memoriei 2008”

5 iunie 2008, Sighet: “Ziua memoriei 2008”

Ca în fiecare an, de Înălţare, anul acesta la 5 iunie, la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet s-a desfăşurat Ziua Porţilor Deschise, prilej din ce în ce mai emoţionant de întâlnire a foştilor deţinuţi politici aflaţi încă printre noi şi veniţi cu sacrificii din toată ţara.

Întâlnirea a început la ora 9, în celularul fostei închisori devenite memorial al victimelor comunismului, în prezenţa a peste 100 de persoane venite din toate colţurile ţării. Cuvântul de deschidere a întâlnirii a fost rostit de Ana Blandiana, preşedinta Fundaţiei Academia Civică.

A urmat lansarea unor cărţi scrise de deţinuţi politici: Aristina Pop Săileanu, Constantin Ticu Dumitrescu, Gheorghe Barcan, Gavrilă Burzo, Vasile Ilica.

Au fost inaugurate cu acest prilej şi noile săli ale muzeului: Comunizarea armatei, poliţiei, justiţiei şi Viaţa cotidiană în comunism, precum şi Cronologia României 1945-1989.

Momentul cel mai important al zilei a fost consacrarea unui ansamblu monumental ridicat în amintirea victimelor represiunii comuniste în Cimitirul Săracilor, parte integrantă a Memorialului Sighet.

Au fost prezenţi supravieţuitori ai închisorilor comuniste veniţi din toată ţara, de la Bucureşti, Cluj, Timişoara, Arad, Constanţa, Suceava, Piteşti, Ploieşti, Braşov, Oradea, Sighet, Baia Mare.

Cenotaful (un mormânt simbolic al sutelor de mii de victime ale comunismului)a fost consacrat printr-o slujbă oficiată de doi preoţi care au petrecut ani lungi în închisoare, unul ortodox (părintele Gavrilă Burzo, de la mănăstirea Suciu de Sus – Maramureş) şi unul greco-catolic (părintele Tertulian Lângă de la Cluj).

Ansamblul funerar este compus dintr-o cruce de calcar înaltă de patru metri , o masă de altar şi un mormânt pe care sunt gravate cuvintele istoricului Gheorghe Brătianu, mort şi îngropat în Cimitirul Săracilor: “De strajă la fruntariile ţării”.

Foştii deţinuţi politici şi rudele victimelor au depus în urne câte un pumn de pământ de la Jilava, Văcăreşti, Aiud, Gherla, Făgăraş, Suceava, Târgu Ocna, Râmnicu Sărat, Cluj, Sibiu, Oradea, Braşov, Suceava, Ploieşti, Constanţa, coloniile de muncă de la Canal, Târgşor, Mislea, Miercurea Ciuc, unde au fost închisori comuniste, din satele unde au avut loc răscoale împotriva colectivizării – Vadu Roşca, Nereju, Răstoaca, Bârseşti, Somosches, Ucuris, din locurile unde au fost ucişi partizani – Teregova, Viştea, Voivodeni, Sibiu, Lapusul Românesc, Bălţi şi Fântâna Albă şi din cimitirele tinerilor ucişi în decembrie 1989. Peste 80 de urne au fost depuse cu acest prilej în cenotaful de la Sighet.