născut la 3 aprilie 1911 în Ghirdoveni, Prahova
preot ortodox, cu studii teologice la Cernăuţi
arestat în mai multe rânduri şi internat administrativ în colonii de muncă, a fost condamnat în 1959, pe baza celebrului articol 209 din Codul Penal, la 15 ani muncă silnică
Părintelui Dumitru Saghel, la împlinirea vârstei de 100 de ani
Iubite Părinte,
Vă scriu plină de emoţie şi mulţumindu-i lui Dumnezeu că mi-a dăruit bucuria de a vă putea scrie cu un asemenea prilej atât de puţin obişnuit, atât de binecuvântat şi atât de apropiat de minune. Pentru că ce poate fi mai minunat ca, după o viaţă în care v-aţi dăruit tuturor, Dumnezeu să vă dăruiască apoteoza împlinirii acestui secol trăit în întregime spre binele celorlalţi. A fost un secol greu, unul dintre cele mai grele ale istoriei noastre, un secol în care timpurile şi sufletele au fost încercate în multe feluri şi nu mulţi au fost aceia care au reuşit să le supravieţuiască rămânând întregi. Dumneavoastră v-aţi numărat printre ei şi aţi devenit astfel, într-o lume care are atâta nevoie de modele, un Model.
De felul în care v-aţi crescut fraţii mai mici şi proprii copii până la felul în care aţi reuşit să strângeţi în jurul Dvs. generaţiile de credincioşi în care cuvântul Dvs. a rodit, până la felul în care aţi trecut nedegradat prin infernul închisorilor comuniste cu credinţa în Dumnezeu şi iubirea de oameni, până la felul în care aţi ştiut să faceţi să înflorească în jurul Dvs. dragostea de frumos şi speranţa de Bine, totul a fost un exemplu pentru care meritaţi recunoştinţa noastră şi răsplata celui de sus.
Vă scriu în numele meu mărturisindu-vă că atunci când vă spun: Părinte, nu mă gândesc doar la preotul care sunteţi, ci şi la preotul care a fost părintele meu. Tata, care asemenea Dvs. a făcut Teologia la Cernăuţi (cine ştie dacă nu aţi fost colegi), şi a trecut prin aceleaşi închisori (cine ştie dacă nu v-aţi întâlnit), dar care a trecut într-o lume mai bună la mai puţin de 50 de ani. Dar vă scriu nu numai în numele meu, ci şi în cel al colegilor mei de la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei pentru care sunteţi un simbol viu al suferinţei care reuşeşte să reziste şi să învingă.
Fie ca exemplul vieţii Dvs. să fie cunoscut de generaţiile viitoare şi fie ca tinerii care vin după noi să aibă puterea să vă ducă mai departe învăţătura şi dăinuirea.
Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să vă dea limpedea pace sufletească a aleşilor săi.
Ana Blandiana
