(1886-1954)
Prelat papal (1939), vicar al Episcopiei romano-catolice de Alba Iulia (aprilie 1947), a fost desemnat de către episcopul Márton Áron ordinar substitut.
A fost arestat la 11/12 mai 1950 din sediul Episcopiei din Alba Iulia. Preotul Dávid László, martor direct al evenimentelor din aceea noapte menţiona faptul că „în momentul în care au apărut securiştii să-l aresteze, cu un calm extraordinar şi-a luat valiza, pregătită dinainte, şi-a pus pălăria pe cap luându-şi bastonul în mână a ieşit de parcă mergea doar într-o călătorie în apropiere”.
După un an petrecut în arestul Ministerului de Interne şi la închisoarea Văcăreşti, la 4 mai 1951 a fost mutat la Jilava, iar de aici, la 17 septembrie 1951, transferat la Sighet. Prin Decizia M.A.I. nr. 64 din 30 ianuarie 1952 a fost internat administrativ pentru o perioadă de 24 luni în ,,unitatea de evidenţă specială Dunărea”(denumirea oficială din acea perioadă a închisorii Sighet), pedeapsa majorată ulterior cu încă 24 luni, conform Deciziei M.A.I. nr. 530/953.
A murit, la 14 septembrie 1954, în celula 48 a închisorii Sighet.
În fiecare atom al acestui univers de suferinţă se ascunde un om, o biografie care trece prin cercurile infernului, dar îşi păstrează gândurile, sentimentele şi memoria proprie.
