posted in: „Mer de malheurs’’
Regimul extrem de dur aplicat deţinuţilor politici la Gherla a dus la declanşarea mai multor revolte în rândul acestora în perioada 1945-1964.
Cel mai amplu protest de acest fel este cel cunoscut sub denumirea de „rebeliunea de la Gherla” izbucnit la 14 iunie 1958. Revolta a pornit din camera 86 (cea a „frontieriştilor”), treptat alăturându-li-se deţinuţi din toate categoriile. Aceştia au stat baricadaţi timp de două zile într-una din celulele penitenciarului, au smuls şi aruncat obloanele de la ferestrele cu vedere spre oraş, au strigat injurii la adresa guvernului, partidului şi administraţiei, au scandat revendicări, precum „Vrem pachet şi vorbitor!”, „Suntem deţinuţi politici!”, „Să vină Crucea Roşie!”, au cântat „Deşteaptă-te române!”, „Pe-al nostru steag” şi „Marseilleza”.
Revolta de la Gherla a luat sfârşit prin intervenţia în forţă a administraţiei penitenciarului, care a spart uşa celulei, iar răzvrătiţii au fost crunt bătuţi şi dispersaţi. Participanţii au fost anchetaţi în regim de pedeapsă (cu bătaie şi un regim alimentar draconic, cu 250 gr. pâine şi o gamelă cu apă caldă la câteva zile), iar 22 dintre aceştia au primit condamnări suplimentare cuprinse între 5 şi 15 ani.
imagine preluată din “Memorialul Durerii”, fil realizat de Lucia Hossu-Longin
În fiecare atom al acestui univers de suferinţă se ascunde un om, o biografie care trece prin cercurile infernului, dar îşi păstrează gândurile, sentimentele şi memoria proprie.