Home » Français » Mémorial » Évenements » Memoria ca formă de justiţie

Memoria ca formă de justiţie

posted in: Évenements |

Expoziţia Memoria ca formă de justiţie. Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei s-a deschis marţi, 27 martie, ora 11, la Bibilioteca Naţională de la Chişinău. Expoziţia va fi itinerată mai multe oraşe din Rep. Moldova în perioada aprilie-iunie 2012. Eveniment organizat în parteneriat cu ICR Chişinău.

 

Expoziţia Memoria ca formă de justiţie, dedicată Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, primul de asemenea gen şi amploare în ţările ex-comuniste, a fost realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului şi organizată în parteneriat cu europarlamentarul Monica Macovei, sub înaltul patronaj al preşedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek.   

 

Expoziţia Memoria ca formă de justiţie a fost vernisată în 18 octombrie 2011 la Parlamentul European de la Bruxelles. In perioada 9 noiembrie 2011-15 martie 2012 expoziţia a fost deschisă şi la Bucureşti, la Spaţiul Public European al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

 

Vernisarea expoziţiei la Chişinău a avut loc în simbolica zi de 27 martie. La deschidere au vorbit: cei doi fondatori ai Memorialului, Ana Blandiana şi Romulus Rusan, ES Marius Lazurcă, ambasadorul României în Republica Moldova, Dorin Chirtoacă, primarul oraşului Chişinău, Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român “Mihai Eminescu” din Chisinau, profesorul Anatol Petrencu, directorul Institutului de Istorie Socială „ProMemoria”, Ion Hadârcă, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Alexe Rău, directorul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. Au mai adresat mesaje de salut Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia şi Ioan Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba.

Cu acest prilej festiv, dna Ana Blandiana a conferit diploma de membru de onoare al Fundaţiei Academia Civică dnei Elena Postică, istoric, direct adjunct al Muzeului Naţional de Istorie al Republicii Moldova, dlui Anatol Petrencu, istoric, profesor la Universitatea de Stat a Rep. Moldova şi dlui Holger Dix, directorul reprezentanţei Fundaţiei Konrad Adenauer în România şi Rep. Moldova.

Citiţi şi Memorialul Sighet la Chişinău

 

 

Memorialul Sighet la Bucureşti via Bruxelles

Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi Fundaţia Academia Civică a organizat miercuri, 9 noiembrie, ora 10, în Spaţiul Public European, str. Vasile Lascăr nr. 31 (colţ cu str. Batiştei) masa rotundă „Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan”, marcând închiderea anului dedicat de Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei deportărilor din iunie 1951, când 44000 de persoane au fost strămutate, într-o singură noapte, din Banat şi Mehedinţi în Bărăgan

Au participat supravieţuitori ai deportării, istorici, jurnalişti.

Masa rotundă a fost deschisă prin alocuţiunile dnei Ana Blandiana, preşedintele Fundaţiei Academia Civică şi fondatoarea Memorialului Sighet şi dlui Nicole Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Moderatorii mesei rotunde au fost Romulus Rusan, directorul Centrului Internaţional de Studii asupra Comusnimului şi Ioana Boca, directorul executiv al Fundaţiei Academia Civică.
Raluca Moise, Maria Bălăceanu, Cornelia Fiat, Amelia Popescu, Valer Sârbu, Petrică Panduru, Eugen Năilescu, Silvestru Fociuc sunt câţiva dintre supravieţutiorii care au venit cu mărturii impresionante despre anii deportării.
Au fost prezenţi şi au luat cuvântul şi cercetători de primă oră ai deportării în Bărăgan, care prin cărţile lor din anii 90 au deschis calea spre cunoaşterea acestui eveniment negru din perioada comunistă: Smaranda Vultur şi Viorel Marineasa, ambiiprofesori la Universitatea de Vest din Timişoara şi cercetătorul Luzian Geier de la Bukowina Institut din Augsburg, Germania.
Masa rotundă s-a încheiat prin vernisarea unei duble expoziţii organizate de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Sighet
· RUSALIILE NEGRE: DEPORTAREA ÎN BĂRĂGAN
expoziţie comemorativă la 60 de ani de la deportarea în iunie 1951 a 44000 locuitori din Banat şi Mehedinţi în Bărăgan

· MEMORIA CA FORMĂ DE JUSTIŢIE
expoziţie deschisă la 18 octombrie 2011 la Parlamentul European de la Bruxelles,
sub înaltul patronaj al preşedintelui Jerzy Buzek, la iniţiativa europarlamentarului Monica Macovei.
Expoziţia marchează împlinirea a 18 ani de la începerea, sub auspiciile Consiliului Europei, a „Proiectului Sighet”, a cărui finalizare a dus la crearea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, prima instituţie de acest gen şi de o asemenea amploare din lume

La deschiderea expoziţiei au luat cuvânt doamna Ana Blandiana, preşedintele Fundaţiei Academia Civică şi fondatoarea Memorialului Sighet şi domnul Nicole Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
La vernisajul expoziţiei a participat un public numeros, printre care menţionăm pe dna Lucinia Bal, șeful Biroului Parlamentului European în Romania,  ES Estanislao de Grandes Pascual, ambasadorul Spaniei în România, ES Jiří Šitler, ambasadorul Cehiei în România, Maja Wawrzyk, directorul Institutului Polonez din Bucureşti, René Kubášek, directorul Centrului Ceh din Bucureşti.

 

Evenimentul a fost ocazionat de închiderea proiectului „Memoria deportărilor în România”, dezvoltat de Fundaţia Academia Civică în parteneriat cu Fundaţia Memoria în perioada noiembrie 2010-noiembrie 2011, cu sprijinul programului „Europa pentru cetăţeni. Memoria activă a Europei” al Comisiei Europene.

Fotografii de la eveniment