Miercuri, 8 noiembrie, orele 11, în Sala Oglinzilor a Uniunii Scriitorilor (Calea Victoriei 115, Casa Monteoru) va avea loc lansarea oficială a proiectului
MEMORIA DEPORTĂRILOR DIN ROMÂNIA
un proiect derulat de Fundaţia Academia Civică în cooperare cu Fundaţia Culturală Memoria derulează în cadrul programului Comisiei Europene “Europa pentru cetăţeni”, acţiunea “Memoria europeană activă” .
Cu aceeaşi ocazie are loc lansarea numărului 72-73 al revistei “Memoria. Revista gândirii arestate”, care prezintă pe larg în paginile ei proiectul “Memoria deportărilor”.
Programul „Europa pentru cetăţeni” al Comisiei Europene
Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au convenit asupra înfiinţării Programului „Europa pentru cetăţeni”, care materializează cadrul juridic pentru sprijinirea unei game largi de activităţi şi organizaţii care promovează „cetăţenia europeană activă”, cum ar fi, de exemplu, implicarea cetăţenilor şi a societăţii civile în procesul de integrare europeană.
Programul „Europa pentru cetăţeni” se construieşte pe baza experienţei acumulate în cadrul Programului anterior de promovare a cetăţeniei europene active, care s-a derulat între 2004 şi 2006. Acest program a fost prezentat de Comisie după consultări prelungite cu diferiţi agenţi importanţi şi după o evaluare pre şi post implementare, care a analizat nevoia de intervenţie la nivel comunitar şi impactul estimat al Programului asupra sectorului respectiv. Mulţumită acestor experienţe şi reflecţii, acest Program al celei de-a doua generaţii demonstrează existenţa unui anumit nivel de maturitate, care combină continuitatea cu inovaţia
Acţiunea 4 – ‘Memoria europeană activă’ din cadrul programului „Europa pentru cetăţeni” sprijină păstrarea principalelor situri si arhive referitoare la deportări şi la comemorarea victimelor nazismului şi stalinismului.
Proiectul “Memoria deportărilor din România”
Un proiect al Fundaţia Academia în cooperare cu Fundaţia Culturală Memoria, proiect derulat în cadrul programului Comisiei Europene “Europa pentru cetăţeni”, acţiunea “Memoria europeană activă” .
Proiectul îşi propune să comemoreze, să informeze şi să transmită tinerei generaţii lecţii despre una din cele mai ample acţiuni de deportare din istoria contemporană a României: în 18 iunie 1951 peste 44.000 de persoane din zona de frontieră româno-iugoslavă din Banat şi Mehedinţi (români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, refugiaţi basarabeni şi bucovineni) au fost deportate pentru cinci ani în Bărăgan, cea mai mare câmpie a României. În această operaţiune de strămutare au fost folosite 2696 vagoane de cale ferată şi 6211 camioane. Când au ajuns la destinaţie, cei 44.000 de deportaţi au fost aruncaţi în câmp şi lăsaţi să-şi construiască prin forţe proprii case din chirpici sau pământ bătut cu paie sau stuf. Motivaţia oficială pentru această acţiune a fost „nu prezentau garanţii pentru siguranţa statului“.
Proiectul „Memoria Deportărilor din România“, prin evenimentele programate, doreşte să comemoreze şi să reflecteze asupra evenimentelor care au avut loc începând cu 18 iunie 1951 şi asupra destinului celor 44.000 de oameni, dar şi să aducă în dezbaterea publică o temă mai amplă, prelucrarea trecutului recent prin relaţia dintre Memorie şi Istorie. Proiectul îşi propune să aducă în atenţie victimele comunismului, prin aducerea în prim plan a unor destine individuale, dar şi a cadrului general a perioadei comuniste.
Grupurile ţintă ale proiectului sunt: publicul tânăr, sub 30 de ani – format din liceeni, studenţi masteranzi şi doctoranzi; jurnaliştii; grupul victimelor deportărilor (supravieţuitori şi urmaşi), amintirile acestora reprezentând memoria istoriei recente şi doar cu ajutorul lor putând fi dezvăluit şi descoperit adevărul istoric recent; publicul larg, de diferite vârste, de felul în care istoria recentă şi adevărurile ei sunt cunoscute şi acceptate de către acesta depinzând modul cum ne vom dezvolta şi poziţiona în viitor.
Calendarul proiectului Memoria Deportărilor din România
1. Prelucrarea trecutului recent prin relaţia dintre memorie şi istorie. Atelier pentru jurnalişti (Bucureşti, 20-22 noiembrie 2010)
2. Masă rotundă şi lansarea numărului 72-73 al revistei Memoria (8 decembrie 2010,
Bucureşti)
3. Expoziţia itinerantă „Memoria Deportărilor“, realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, va prezenta documente, fotografii, mărturii despre deportarea din iunie 1951. Expoziţia se va deschide în martie la Bucureşti, fiind apoi itinerată la Timişoara, Drobeta-Turnu Severin, Brăila, Galaţi, Sighet şi în alte oraşe.
4. Masă rotundă şi lansarea numărului 74 al revistei Memoria (27 aprilie 2011, Bucureşti)
5. Ziua Memoriei (1-3 iunie 2011, Sighet)
6. Masă rotundă despre deportările din iunie 1951 în cadrul Şcolii de Vară de la Sighet (11-18 iulie 2011)
Şcoala de Vară de la Sighet este un proiect al Fundaţiei Academia Civică în parteneriat cu Fundaţia Konrad Adenauer, ajuns în 2011 la cea de-a XIV-a ediţie. La Şcoala de Vară de la Sighet participă 50 de adolescenţi şi 50 de profesori de istorie. Conferinţele sunt susţinute de reputaţi cercetători ai istoriei recente din România şi Occident, ca şi de figuri reprezentative ale mişcării de opoziţie anticomuniste din Europa de Est.
7. În luna august 2011, se va organiza la Muzeul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet un sondaj de opinie printre vizitatorii muzeului, tema fiind „Prelucrarea trecutului – relaţia dintre memorie şi istorie“.
8. Masă rotundă şi lansarea numărului 75-76 al revistei Memoria (28 septembrie 2011, Bucureşti)
9. Masă rotundă de închidere a proiectului „Memoria Deportărilor din România“ (9 noiembrie 2011, la 22 ani de la căderea zidului Berlinului)
Scurtă prezentare a celor două instituţii partener
Fundaţia Academia Civică a luat naştere ca urmare a sugestiei Consiliului Europei de a crea o fundaţie care să realizeze şi să administreze proiectul Memorialului Sighet, adoptat de înaltul for internaţional. La 21 aprilie 1994 Ana Blandiana şi Romulus Rusan, alături de alţi 175 de membri fondatori au întemeiat Fundaţia Academia Civică, având ca scop general educaţia civică printr-o bună cunoaştere a trecutului apropiat al ţării şi al Europei de Est, şi restituirea astfel a adevărurilor istoriei recente falsificate în anii dictaturii comuniste. Principalul proiect este Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet. Format din Muzeul de la Sighet şi din Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, cu sediul în Bucureşti, precum şi organizator al Şcolii de Vară, Memorialul este o instituţie a Memoriei, unică în felul ei prin faptul că este în acelaşi timp institut de cercetare, de muzeografie şi de învăţământ.
Fundaţia Culturală Memoria publică din 1990 până în prezent Memoria – Revista Gândirii Arestate, revistă care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România. În paginile acestei reviste trimestriale sunt prezentate destinele individuale ale victimelor comunismului prin cercetări sau investigaţii.
Scurtă prezentare a proiectului „Memoria Deportării”
Site-urile celor două fundaţii www.academiacivica.ro şi http://revista.memoria.ro vor prezenta pe tot parcursul proiectului stadiul de implementare, rezultate obţinute, acţiunile ce se vor desfăşura.
Pentru detalii şi informaţii:
Fundaţia Academia Civică
Calea Moşilor nr. 132, etaj I, sector 2 Bucureşti
Adresa poştală: Piaţa Amzei, Nr. 13, Bucureşti, Sect. 1, CP 22-216
tel/fax: +40-21-3125854, Tel: +40-21-3129852
e-mail: acivica@memorialsighet.ro
www.memorialsighet.ro, www.communismsvictims.info
Fundaţia Culturală Memoria
Bucureşti, Calea Victoriei nr. 133 A
tel./fax. 021.212.97.72
e-mail: revistamemoria@gmail.com
www.revista.memoria.ro
