A plecat spre o lume a libertăţii şi sfinţeniei REMUS RADINA, unul din marile modele ale rezistenţei anticomuniste din România, cel care, începând din anii 80, alături de Cicerone Ioniţoiu, a condus, cu modestie şi perseverenţă, în exil, lupta pentru memorie şi pentru respectarea drepturilor celor rămaşi în ţară.
Viaţa sa a fost un calvar sublim dedicat idealurilor pure ale democraţiei. Încercările nereuşite de fugă în Occident, soldate cu un total de 15 ani de închisoare, au alternat cu anchetele în care, inflexibil, dădea lecţii de democraţie anchetatorilor, cu grevele de nesupunere la munca forţată din închisori, cu actele de solidarizare faţă de victimele torturii. Iremediabil afectat de regimul din închisori s-a expatriat şi a trăit ultimele sale decenii la Paris, supravieţuind între viaţă şi moarte, între spitale şi tratamente.
A scris în 1978 Testamentul din morgă, capodopera sa şi a literaturii concentraţionare din România, o cronică lapidară a anilor de detenţie, în prefaţa căreia Eugen Ionescu îl vedea ca pe „unul dintre eroii sau sfinţii epocii noastre. Un martir voluntar, care nu renunţă nici la credinţa sa, nici la ceea ce îi dictează conştiinţa”.
Ne închinăm în faţa staturii legendare a lui REMUS RADINA, cel care s-a sacrificat pe sine pentru a nu lăsa să dispară demnitatea poporului său.
Ana Blandiana, Romulus Rusan şi colegii de la Fundaţia Academia Civică şi Memorialul Sighet
Din marea de amar: Remus Radina
Cicerone Ioniţoiu despre Remus Radina
Şcoala Memoriei 2006: REMUS RADINA „CRED ÎN DECLARAŢIA UNIVERSALĂ”