Cel mai dureros muzeu din România
Cristina Ianc
Memorialul victimelor comunismului de la Sighetul Marmatiei se gaseste in fosta inchisoare de la Sighet construita in anul 1857.
Aceasta inchisoare a jucat un rol esential in perioada de inceput a comunismului roman, ajutand la oprimarea clasei intelectuale romanesti. Intre anii 1950-1955, cand inchisoarea era una de maxima securitate au fost adusi aici in deplin secret 200 de fosti ministri, parlamentari, ziaristi, militari, episcopi si preoti greco-catolici.
Primul muzeu dedicat victimelor comunismului si rezistentei a aparut ca si rezultat al initiativei Fundatiei Academia Civica, a carei presedinta era la acea vreme (1993) poeta Ana Blandiana. Ea a fost cea care a inaintat Consiliului Europei propunerea de constituire a unui Memorial care sa documenteze o parte a istoriei care se dorea lasata ingroparii.
Considerat unul dintre principalele locuri de pastrare ale istoriei Europei, putem azi aseza Sighetul alaturi de Memorialul de la Auschwitz si Memorialul Pacii din Normandia.
Clădirea fostei închisori, care acum adăpostește Memorialul/ Foto: Cristina Ianc
Acces: orasul Sighetul Marmatiei, numit pana in anul 1964 doar Sighet, se gaseste la intersectia drumurilor DN 18 (dinspre Baia Mare), DN 19 dinspre Satu Mare, DN 17C-dinspre Bistrita Nasaud.
Amplasament: Muzeul Memorialului Victimelor Comunismului se gaseste in centrul istoric al orasului Sighetu Marmatiei pe strada Cornelui Coposu, nr 4. Aceasta strada pietonala, reamenajata de curand are de-a lungul ei o fatada care din afara nu aminteste cu nimic de atrocitatile petrecute inauntru.
Motto (il veti gasi la intrare): „Si veti cunoaste adevarul si adevarul va va face liberi” si scurta cuvantare a Anei Blandianna ce o veti auzi in prima sala a muzeului va face inca de la inceputul vizitei sa simtiti incarcatura sentimentala a acestui muzeu.
Detinutii politici. Intre cei care au fost adusi aici trebuie sa amintim trei dintre cele mai importante figuri ale politicii romanesti: Iuliu Maniu, Presedintele Partidului National Taranesc, considerat unul din parintii democratiei interbelice romanesti – arestat la 74 de ani si mort la 80; Dinu Bratianu – Presedintele Partidului National Liberal – arestat la 84 ani si mort dupa 3 luni in detentie; George Grigorovici – membru fondator al partidului Social Democrat.
Amenajare interioara: Prima Sala a Muzeului denumita Sala Hartilor incearca sa introduca vizitator
ul in contextul geografic romanesc. Veti putea vedea harti cu locatia penitenciarelor din Romania, a gropilor comune cu cadavre identificate, a locurilor de executie si a lagarelor de munca fortata.
Vizita continua printr-un coridor ce duce la locul de detentie a prizonierilor. Pe peretii acestui coridor sunt afisate portrete ale unei parti din cei ce au fost incarcerati pe motive politice la Inchisoarea de la Sighet.
In cele 48 de foste celule, amenajate azi ca expozitii individuale cu diferite teme veti gasi cele mai neasteptate subiecte.
Chipuri ale victimelor comunismului, în interiorul muzeului/ Foto: Cristina Ianc
Metode de tortura din inchisori si lagare de exterminare: bataia cu bastoane subtiri de lemn sau de cauciuc, smulgerea mainilor de la maini sau de la picioare, ancheta insotita de socuri electrice, atarnarea anchetatului cu capul in jos, crucificarea pe perete, ancheta cu caini lupi, ancheta cu regim alimentar cu sare in plus fara apa, ancheta insotita de izolare in camere umede si intunecoase, fortarea victimei infometate de a tine in gura o bucata de paine fara a i se da voie sa o manance.
Expozitia Canalul Dunare-Marea Neagra – Canalul era denumit in termenii regimului Gheorghiu-Dej un mormant al burgheziei romanesti. Acest canal urma sa lege Marea Neagra prin Dunare de canalul Oder- Rin. Mana de lucru urma sa fie asigurata de “elemente reactionare”, majoritatea oameni condamnati fara proces. Se estimeaza ca in lagarele de la Canal au fost concentrati peste 40000 de persoane doar in anul 1950. Alti 20000 oameni erau asa-zisi “lucratori voluntari”
Expozitia destinata demolarii unor cladiri de patrimoniu pe timpul regimului comunist – sub scuza urbanismului modern si a reconstructiei Bucurestiului afectat de Cutremurul din ’77 Ceausescu reuseste sa stearga de pe fata pamantului o buna suprafata din Centrul Istoric al orasului. Aceeasi soarta au avut-o mai multe localitati.
Expozitia despre cea mai mare actiune de deportare din istoria contemporana a Romaniei – in data de 18 iunie 1951 peste 44000 de persoane din zona de vest a tarii (Banat si Mehedinti) au fost deportati in campia Baragan deoarece “nu ofereau garantii pentru siguranta statului”. Au fost transportati in 2696 de vagoane si 6211 camioane.
Zicala, atribuita lui Stalin” un om ucis este o tragedie, un milion – o statistica” se potriveste in situatia descrisa mai sus, oamenii incercand aici sa-si refaca gospodariile, permitandu-li-se abia dupa 5 ani de relocatie fortata sa se intoarca acasa.
Curtea închisorii este un spațiu de reculegere și rugăciune, tapetat cu numele celor care au murit în închisori/ Foto: Cristina Ianc
Spatiul de Reculegere si Rugaciune aflat in curtea fostei inchisori permite fiecarui vizitator sa aprinda o lumanare pentru sufletele celor ce au suferit aici. Impresionantul culoar ce duce la aceasta incapere subterana este tapetat cu numele celor ce au murit in inchisori, lagare si deportarile comuniste. Nesfarsita lista continua si pe zidul gardului de beton ce imprejmuieste aceasta sumbra cladire.
Turnurile de paza ce strajuiau asupra detinutilor in urma doar cu 60 de ani, azi mai vegheaza doar asupra sculpturii din a doua curte.
Cortegiul sacrificatilor, sculptura realizata de Aurel Vlad reprezinta 18 persoane care merg spre un zid care le inchide orizontul, asa cum comunismul obturase viata a milioane de oameni.
Muzeul Memorialului Victimelor Comunismului si Rezistentei ofera una dintre acele experiente care te fac sa privesti lumea din jur cu alti ochi si sa o intelegi mai bine. Sa intelegi ca suntem rezultatul actiunilor trecute, si ca uitarea trecutului poate face ca acesta sa se repete.
http://www.cluj.travel/cel-mai-dureros-muzeu-din-romania/
