Home » Română » Memorial » Revista presei » Observator cultural: CORESPONDENŢĂ DE LA GÖTEBORG. Mare interes pentru literatura şi istoria României

Observator cultural: CORESPONDENŢĂ DE LA GÖTEBORG. Mare interes pentru literatura şi istoria României

posted in: Revista presei

un articol de Mariana GORCZYCA 

 

GÖTEBORG (29 septembrie): Eveniment literar de anvergură, Bok&Bibliotek este deopotrivă spaţiu al unor manifestări culturale multiple, cu o diversitate tematică ce acoperă areale sociale, politice, istorice ce vin în interesul multor categorii de vizitatori.

Anul acesta, cînd se împlinesc 20 de ani de cînd a fost înfiinţat Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet, prima instituţie de acest gen din lume, Institutul Cultural Român a inclus în oferta sa pentru Bok&Bibliotek o expoziţie cu imagini ce vorbesc deopotrivă despre oameni deportaţi, ucişi, morţi în închisorile comuniste, dar şi de munca fără preget a fondatorului acestui muzeu, scriitorul Romulus Rusan.

Romulus Rusan a susţinut la  Standul României conferinţa intitulată Memoria ca formă de justiție, apreciată de publicul suedez.

Nota redacţiei: Observator cultural va publica în ediţia tipărită, din 2 octombrie, fragmente din această conferinţă, susţinută la Göteborg de Romulus Rusan.  

In fiecare dimineaţă, la ora 9.00, o echipă de altminteri restrînsă, alcătuită din Ioana Leca, Simona Buzatu, Luiza Petre şi Dan Shafran fac şedinţa organizatorică a zilei de Tîrg care stă să înceapă (cine ce are de făcut, cine unde trebuie să fie prezent), în condiţiile în care numeroasele evenimente la care scriitorii români sînt invitaţi se suprapun pe segmente temporale şi se derulează în spaţii diferite, pînă la ora închiderii, non-stop. Pe scurt, pe lîngă faptul că fotografiază, filmează, conduc invitaţii, deplasează bannere, socializează, au grijă să aducă o cafea, o apă, o ciocolată celor ce par epuizaţi (poate sînt încă mulţi cei care nu conştientizează cît de grea este o zi la Tîrg), răspund la întrebările vizitatorilor care pun cele mai diverse întrebări în toate limbile posibile, ei bine cei patru acoperă totul zîmbind. Pe scurt, nu numai scriitorii care reprezintă România aici ar trebui să se bucure de respect, apreciere, recunoştinţă, ci şi aceşti patru oameni cărora foarte rar li se rostesc numele, deşi munca lor este la fel de temeinică, creativă, importantă. I-am urmărit dintr-un exerciţiu de conştientizare a faptului că nu scriitorii valoroşi ne lipsesc nouă, ci mai mulţi oameni care să
lucreze pentru interesele României, a
şa cum cei patru amintiţi mai sus o fac şi în aceste zile la Goteborg, la Bok&Bibliotek.

Sosiţi mai tîrziu la Göteborg, Varujan Vosganian, Ioan Es. Pop şi Dinu Flămând au dat o greutate şi mai mare „lotului reprezentativ“ al României care are, indiferent de tema Seminarului ai căror protagonişti sînt, un public foarte mare, precizînd că preţul biletului de intrare la un astfel de seminar costă între 400 şi 600 de coroane suedeze, adică ceva mai mult de 50 de Euro.

La recitalul de poezie din după-amiaza zilei de sîmbătă, la care protagonişti au fost poeţii români Ioana Nicolaie, Ioan Es. Pop şi Dinu Flămând, am avut şansa să cunosc două personalităţi remarcabile din Suedia, pe traducătoarea Inger Johansson, respectiv pe Bengt Berg, poetul şi totodată membru ales în Sveriges Riksdag (Parlamentul suedez). Ce îi leagă pe cei doi celebri suedezi este afecţiunea pentru limba română, pentru felul în care sună ea, pentru scriitorii români cu care au o relaţie specială.

Toate întîlnirile, dezbaterile şi seminariile care i-au avut invitaţi pe scriitorii români au arătat că publicul şi presa suedeză au acordat o atenţie maximă prezenţei României la Tîrgul de Carte de la Göteborg, acolo unde România a fost invitat de onoare. Nu doar presa culturală din Suedia, ci şi principalele cotidiene, posturi de radio şi de televiziune au prezentat cărţile traduse în suedeză anul acesta (în număr de 11) şi au relatat pe larg de la manifestările la care au fost prezenţi scriitorii români. 

Cărţile traduse în suedeză, din limba română, în 2013

Cărţile româneşti apărute anul acesta în traducere suedeză, fără nici un sprijin financiar românesc, sînt:

  • antologia de nuvele Skräpliv (Viaţă de aruncat) – Editura 2244, traducerea Jeana Jarlsbo & Anna Hedman; prefaţă semnată de Henrik Nilsson; selecţie realizată de Eva Leonte & Ingemar Nilsson. Conţine nuvele semnate de Gabriela Adameşteanu, Adriana Bittel, Daniela Crăsnaru, Augustin Cupşa, Adela Greceanu, Florin Lăzărescu, Dan Lungu, Veronica Niculescu, Răzvan Petrescu, Bogdan O. Popescu, Lucian Dan Teodorovici;
  • volumul de poeme Floarea de menghină de Svetlana Cârstean – Editura Ramús, traducerea Athena Farrokhzad;
  • romanul Travesti de Mircea Cărtărescu – Editura Bonniers, traducerea Inger Johansson;
  • eseuri – Tratat de descompunere de Emil Cioran – Editura H:ströms, traducerea Nikanor Teratologen; postfaţă de Sven André;
  • volumul de poeme Austerloo de Daniela Crăsnaru – Editura Ellerströms, selecţie şi traducere realizate de Dan Shafran;
  • romanul Jacob se hotărăşte să iubească de Cătălin Dorian Florescu – Editura 2244, traducerea Ulrika Junker Miranda;
  • romanul Vizuina de Norman Manea – Editura 2244, traducerea Peter Handberg şi Dan Shafran;
  • volumul de poeme Pe spatele peştişorului de aur de Gabriela Melinescu – Editura Ellerströms, prefaţa şi traducerea Inger Johansson;
  • poemele Cerul din burtă de Ioana Nicolaie – Editura 10TAL Bok, traducerea Inger Johansson;
  • Erată din paradis de Marin Sorescu – Editura Ellerströms, selecţie şi traducere Dan Shafran;
  • romanul lui Varujan Vosganian, Cartea şoaptelor – Editura 2244, traducerea Inger Johansson.
 
 
Romulus Rusan, la Göteborg (foto: Mariana Gorczyca)