Preşedintele Fundaţiei Academia Civică, Ana Blandiana, a declarat, marţi, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la fondarea, sub egida Consiliului Europei, a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet, că nu se va ajunge la o Europă unită doar prin politică şi economie, fiind necesară ”unirea obsesiilor legate de comunism”.
“Faptul că sărbătorim acum 20 de ani de la fondarea primului memorial al victimelor comunismului din lume spune enorm despre felul în care mentalităţile europene au evoluat, pentru că, de fapt, ceea ce sărbătorim noi nu este nici succesul eforturilor noastre, a micii echipe care a creat memorialul, nici faptul că este primul din lume. Ceea ce sărbătorim este faptul că el a fost creat sub egida Consiliului Europei, una dintre instituţiile definitorii ale Noii Europe, iar prin luarea sub egida sa a proiectului nostru, Consiliul Europei a preluat perspectiva victimelor comunismului asupra istoriei recente. Prin acest gest, care în urmă cu 20 de ani era aproape revoluţionar, a început schimbarea incredibilă a mentalităţilor europene. (…) Unul din argumentele cu care am convins Consiliul Europei atunci, acum 20 de ani, a fost chiar acesta: că nu vom ajunge la o Europă unită unindu-ne doar politicile, economiile şi aşa mai departe. Va trebui să ne unim şi obsesiile, iar obsesia noastră, a ţărilor din Est, era şi va mai fi încă mult timp de acum încolo istoria comunismului: de ce am trăit-o, cum am trăit-o şi ce trebuie să facem ca să nu riscăm să o trăim din nou”, a precizat poeta Ana Blandiana, la dezbaterea “Memoria ca formă de justiţie. Memorialul Sighet – 20 de ani”.
La rândul său, Niculae Idu, şeful reprezentanţei Comisiei Europene în România, a afirmat că este important ca tânăra generaţie să nu uite istoria recentă a ţării şi a Europei Centrale şi de Est.
“Important este să păstrăm memoria. Este important nu doar pentru a ne exprima sentimentele de preţuire pentru cei care au fost victimele regimului trecut, dar este important să facem acest lucru şi pentru tânăra generaţie care nu trebuie să uite în niciun fel istoria recentă a României şi a Europei Centrale şi de Est”, a spus Niculae Idu.
Memorialul de la Sighet este unul dintre marile muzee europene cu peste 50 de săli şi mii de vizitatori pe zi, figurează în ghidurile turistice internaţionale şi a fost nominalizat printre primele trei locuri ale memoriei europene alături de Memorialul de la Auschwitz şi de Memorialul Păcii din Franţa.
Prezent la eveniment, Goran Lindblad, preşedintele Platformei Memoriei şi Conştiinţei Europene, a spus că este important să fie aduşi în faţa instanţelor cei care se fac răspunzători de soarta victimelor comunismului.
“Toate aceste probleme pe care încercăm să le gestionăm într-un fel sunt rămăşiţe de care trebuie să ne ocupăm, să ne concentrăm pe victime, pe soarta lor. Este important să ne amintim ziua de 23 August 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov (n.r – semnat la Moscova), unde Stalin şi Hitler au reuşit să ajungă la un acord. Trebuie să păstrăm anumite date în memorie”, a declarat Goran Lindblad.
Pentru a marca cei 20 de ani de la fondarea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet, Fundaţia Academia Civică a organizat de-a lungul întregului an manifestări menite să pună în valoare aniversarea acestei prime instituţii a memoriei represiunii comuniste prin evenimente precum lansări de carte, concerte omagiale, colocvii şi expoziţii.
Unul dintre cele mai importante evenimente rămâne reuniunea personalităţilor care de-a lungul celor 20 de ani ai jubileului au conferenţiat la Memorialul de la Sighet în cadrul simpozioanelor sau al Şcolii de Vară, precum şi a foştilor elevi ai Şcolii de Vară. Reuniunea s-a desfăşurat în perioada 12-15 iulie la Sighet şi s-a încheiat, marţi, la Bucureşti.
La dezbaterea care a avut loc în Spaţiul Public European al reprezentanţei Comisiei Europene în România au participat profesori de la diferite universităţi internaţionale, istorici, dar şi oamenii care de-a lungul celor 20 de ani au pus bazele Memorialului de la Sighet.
De asemenea, la eveniment a fost prezent şi fostul ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu. AGERPRES (A, AS – autor: Andreea Dăscălescu, editor: Georgiana Tănăsescu)