La 3 martie 1996 are loc decernarea premiilor concursului de arhitectură pentru Spațiul de Reculegere și Rugăciune de la Sighet. Tema concursului a fost o frază care poate fi citită în toate memoriile de detenţie: “N-aş fi rezistat dacă nu credeam în Dumnezeu”.
Juriul, condus de prof. arh. Aurelian Trișcu și format din Gh. M. Bârlea, Horia Bernea, Ana Blandiana, Mișu Cârciog, Dorana Coșoveanu, acad. Șerban Papacostea, Neculai Păduraru, Marius Smighelschi, Ion Stendl, Șerban Sturdza, a ales, dintre cele peste 50 proiecte, pe acela al unui foarte tânăr arhitect, Radu Mihăilescu, iar numele construcţiei, o emoţionantă operă de artă, este “Spaţiul de Reculegere şi Rugăciune”, care îmbină stilul antic (sugestia tholos-ului grec şi a catacombei creştine) cu o viziune modernă.
Atât concursul cât şi proiectul arhitectonic şi realizarea lui au fost suportate – din punct de vedere financiar – de dl Mişu Cârciog, un fost diplomat român de dinainte de război, devenit om de afaceri britanic.
