S-a desfăşurat în perioada 13-15 iulie 2001, tema fiind „Anii 1961-1972:Europa de Est între speranţele reformei şi realitatea stagnării”.
Istorici din România, Republica Cehia, Polonia, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Rusia, Olanda, Franţa, Germania, Statele Unite, ca şi martori ai evenimentelor s-au reunit şi în acest an la Sighet.
Sesiunea finală a simpozionului de la Sighet, moderată de Romulus Rusan, s-a desfăşurat sub forma unei mese rotunde având ca temă „Anul 1968 în Cehoslovacia şi celelalte ţări ale lagărului comunist”. La discuţii a participat ambasadorul Republicii Cehia, Jaromir Plisek, care a prezentat asistenţei mesajul de solidaritate şi simpatie transmis de Vaclav Havel.
Preşedintele Republicii Cehia reliefează importanţa acestui gen de întâlniri, „care contribuie la păstrarea memoriei comune a faptelor îngrozitoare comise în perioada regimului comunist şi la transmiterea acestei mărturii-avertisment generaţiilor următoare”. Totodată Havel relevă utilitatea şi unicitatea Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet, apreciind rolul avut în realizarea lui de scriitoarea Ana Blandiana.
Dintre comunicări au fost remarcate în mod deosebit cele datorate cercetătorilor praghezi. Aceştia au relevat nu numai dramatismul acelor zile, când ţara lor a fost ocupată de trupele Pactului de la Varşovia, dar şi atitudinea României, care nu numai că n-a participat la invazie, dar, prin locuitorii săi, a manifestat o atitudine prietenească faţă de turiştii cehoslovaci aflaţi în acel moment pe teritoriul românesc sau întorcându-se din Bulgaria. Fosta dizidentă Petruska Sustrova a citit un text impresionant dat publicităţii la 2 ianuarie 1988 de „Charta 77”, din care făcea parte, text în care erau exprimate sentimentele de solidaritate cu cetăţenii României supuşi privaţiunilor materiale şi ameninţaţi să-şi piardă prin demolări vestigiile culturale tradiţionale. Profesoara Libuse Valentova şi cercetătorul Pavel Žaček, îndelung aplaudaţi, au vorbit despre contribuţia scriitorilor aflaţi în opoziţie la discreditarea regimului comunist, respectiv despre reforma morală realizată în Republica Cehia prin aplicarea legii lustraţiei, a legii cercetării crimelor securităţii şi a legii accesului la propriul dosar, fapt considerat decisiv în procesul includerii ţării lor în organismele comunitare.
Într-un mesaj, preşedintele Senatului ceh, Petr Pithart, a subliniat importanţa metodologică a contactului nemijlocit al istoricului cu participantul direct la istorie, în vederea evitării miturilor deformatoare.
Ambasadorul Slovaciei, Peter Kopecky, precum şi alţi autori de comunicări din Polonia, Rusia, Statele Unite, Olanda, Franţa şi România au completat lucrările mesei rotunde cu importante contribuţii.
Organizarea simpozionului a fost posibilă datorită sprijinului acordat de Fundaţia Hanns Seidel, Ambasada Republicii Cehe la Bucureşti, Centrul Ceh , Institutul Polonez din Bucureşti.
