(20 ianuarie 1918 – 7 mai 2001)
Absolvent al Facultății de Drept din București, președinte al Tineretului Universitar Național Țărănesc și președinte al tineretului național țărănesc, s-a numărat printre organizatorii manifestațiilor anticomuniste din 8 noiembrie 1945 și 10 mai 1946.
Arestat la 19 mai 1947 și condamnat la 2 ani închisoare. Eliberat un an mai târziu, continuă activitatea de organizare și coordonare a tineretului național țărănist. Arestat la 29 ianuarie 1949, este condamnat, în proceul TUNȚ, la 15 ani muncă silnică pentru ”uneltire contra ordinii sociale”. Încarcerat la Ministerul de Interne, Jilava, Aiud, Oradea, Văcărești, Râmnicu Sărat. Eliberat la 8 februarie 1964, la expirarea pedepsei.
După 1989, vicepreședinte al PNȚCD și senator în Parlamentul României (1995-1996).
(…) Am fost arestat de pe stradă ca un hoţ de buzunare, cum sunt arestaţi hoţii de buzunare, aşa am fost arestat şi eu. M-am dus la o întâlnire cu cineva, evident înainte am fost trădat, au venit de la Securitate, m-au dus la Ministerul de Interne şi m-au încarcerat. (…)
În Jilava, prima dată am fost la aşa-zisul ‘Secret’, celule de câte 10-15 persoane pe priciuri, pe scândura goală aveam o pătură, o zdreanţă de pătură, cred că paturile acestea erau nişte rebuturi luate de la caii, de la regimentele de cavalerie. Că erau atâta de soioase şi zdrenţuite că nu puteau fi de la oameni şi miroseau a cal, asta era particularitatea. Mâncarea era dimineaţa un terci sau o zeamă, zisă cafea, un lichid, cam negru, un fel de apă vopsită şi la prânz şi seara inevitabilul arpacaş.
Şi de la Jilava am fost dus la Râmnicu-Sărat. În toamna lui ’56, noiembrie 1956 unde am stat şapte ani singur în celulă, ca toţi ceilalţi. (…)
Însă ce ne-a ţinut a fost mai ales credinţa. Credinţa, un factor cu totul deosebit. Anii, lunile, săptămânile, zilele, orele, minutele au trecut fulgerător. Clipa era cea care era insuportabilă, trebuia să-ţi concentrezi toată energia, şi fizică şi psihică, s-o depăşeşti. Şi venea cealaltă clipă cu aceeaşi intensitate…
fragmente din interviul cu Ion Bărbuș din Arhiva de Istorie Orală a Memorialului Sighet, interviul nr. 308, realizator Almira Enuță, București, 27 martie 1996
În fiecare atom al acestui univers de suferinţă se ascunde un om, o biografie care trece prin cercurile infernului, dar îşi păstrează gândurile, sentimentele şi memoria proprie
© CISAC, 2016
