În ianuarie-februarie 1961 în 30 de comune din sudul României, din raioanele Găești, Drăgănești-Olt, Costești, Slatina, au avut loc revolte împotriva colectivizării.
Peste 250 de țărani din Răscăeți, Vișina, Comani, Bălănești, Mogoșești, Fierbinți, Deagurile, Mărunței, Ștefan cel Mare, Vâlcele, Slobozia, Mozăceni, Morteni, Izvoarele, Cireașov, Strâmbei, Tâmpeni, Speriețeni, Uliești, Jugureni, Căteasca, Curtișoara, Mihăești, Negrași, Cucuieți, Pleșoiu, Potcoava, Văleni, Gliganu, Tufeni au fost arestați în ianuarie-martie 1961 și anchetați la Securitatea din Pitești.
Prin ordinul MAI nr. 10086 din 18 aprilie 1961, 259 de țărani au primit condamnări administrative variind între 36 de luni și 72 de luni, fiind considerați ”elemente deosebit de periculoase pentru securitatea statului”.
În luna aprilie 1961 bărbații au fost trimiși în lagărul de muncă de la Periprava, iar cele 30 de femei din acest lot au fost transferate de la Pitești la închisoarea din Arad.