Colonia „Kilometrul 4 Saligny”
Această colonie era situată pe unde este acum centrala nucleară de la Cernavodă, dar pe partea cealaltă a Canalului, ascunsă complet, într-o vale. N-o ştia nimeni, n-o vedea nimeni.
Acolo eram cam vreo 500 de deţinuţi – în patru barăci mici. Coboram pe malul Dunării, unde era o baltă cu stuf. Tăiam stuful cu rădăcini cu tot şi pe urmă curăţam terenul ca să se poată face Canalul. Căram cu roaba rădăcini de stuf, pământ, noroi, pe care le duceam sus, pe mal. Am curăţat tot sectorul acela de rădăcini, de pământ, l-am adâncit ca să se poată face ecluza… În colonia asta, fiind mai mică, nu am mai făcut atâta corvoadă ca în coloniile mari.
…Coloniile mari aveau nişte gospodării în care trebuia să lucrezi. După ce veneai de la muncă, te aşteptau: curăţenie, scuturare, aranjament, aliniere…
…Pe lângă astea, erau corvezile la bucătărie – curăţat cartofi, chestii de-astea; nu era mare lucru. Dar duminicile, când ar fi trebuit să nu lucrezi, te scotea la corvoadă: hai să încarci un vagon, hai să faci nu ştiu ce. Tot timpul se găseau nişte corvezi pentru oameni în zilele în care trebuiau să fie lăsaţi liberi ca să se spele puţin, să se îngrijească… O dată la două săptămâni nu mai ieşeai la corvoadă ca să poţi să-ţi speli nişte rufe, să le usuci… Erau rufe în colonie, pentru că deţinuţilor li se aduceau haine de acasă. Aveau dreptul la vorbitor şi aveau voie să primească pachete. Aveau voie să poarte pantaloni şi alte haine de-ale lor pe sub zeghe. Dar când ieşeai la lucru, trebuia să porţi haina vărgată. Acolo puteai să scoţi zeghea şi să rămâi în hainele tale.
…Munca era foarte grea pentru că transportai totul în pantă, domnule! Mergeai cu roaba la deal, pe dulap.
…Mergeai pe scânduri de lemn groase. Scândura aia groasă se numeşte dulap. Se puneau una lângă alta şi se făcea un fel de punte, cu o lăţime de 50-60 de centimetri, până la un metru, pe care circulai cu roaba. Dar împingeai roaba la deal.
…Cel care căra roaba de unul singur, ducea pământ uscat. Acesta era mai uşor de transportat, n-avea umiditate, nu curgea din roabă aşa cum se vărsa nămolul, nu mai alunecai, nu mai trebuia să cureţi puntea, era mai uşor de descărcat; roaba cu pământ uscat putea fi umplută cu vârf, aveai mai mult spor la lucru.
….Pentru echipa de două persoane care căra nămolul, (norma era) 4 metri cubi pe zi, deci 2 metri cubi de persoană. Pentru cel singur, care căra pământ uscat – 3 metri cubi pe zi.
Din Constantin Ionașcu, Ororile și farmecul detenției, o convorbire cu Traian Călin Uba, Fundația Academia Civică, 2010
***
Constantin Ionașcu
(19 noiembrie 1924-15 noiembrie 2011)
Student la Facultatea de Drept
A fost arestat la 4 mai 1948, ca membru activ al Tineretului Universitar Naţional Ţărănist şi ca participant la organizarea manifestaţiei din 8 noiembrie 1945. A fost condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru „uneltire contra ordinii sociale” (articolul 209). A trecut prin închisorile şi lagărele de muncă Malmaison, Saligny, Valea Neagră, Constanţa, MAI Bucureşti, Jilava, Piteşti, Aiud, Gherla, Poarta A fost eliberat în 2 mai 1953, la expirarea pedepsei.
