n. 15 august 1915, Mizil, Prahova – m. 22 februarie 1953, închisoarea Aiud
muncitor din București
A fost arestat la 1 septembrie 1950, acuzat de sabotaj și uneltire
Prin sentința nr. 1376/1951 a Tribunalului Militar București a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni închisoare corecțională pentru „instigare publică” (” a instigat împotriva regimului de democrație populară”)
A murit la 22 februarie 1953 în închisoarea Aiud.
În vara-toamna anului 1950 au fost arestați mai mulți muncitori din București, acuzați de sabotaj și participare la o organizație subversivă.
Procesul, judecat de Tribunalul Militar București, a avut loc în 1951. Au fost date două sentințe (1126/1951 și 1376/1951), dar era de fapt același dosar penal.
Ioan Bratu (n. 1914), tâmplar, a fost arestat în septembrie 1950, motivul ”conştient constituiţi în organizaţie au trecut la distrugere de materiale aparţinătoare statului”. Prin sentința nr. 1376/1951 a Tribunalului Militar București a fost condamnat la 4 ani închisoare corecțională pentru ”instigare publică”. Închis la Jilava, Aiud, Borzești, Onești, va fi eliberat în septembrie 1954.
Alexandru Dimitriu (n. 1923), funcționar, arestat la 11 septembrie 1950 fiind acuzat de sabotaj și participare la organizație subversivă. A fost condamnat la 3 ani închisoare corecțională pentru ”asociație contra liniștii publice”(sentința nr. 1376/1951 a Tribunalului Militar București ). Închis la Jilava și Aiud. A fost eliberat la 10 septembrie 1953.
Ioan Piper (n. 1919), șofer, a fost arestat la 27 septembrie 1950 pentru că ”nu l-a denunţat pe Stancu Ioan care i-a propus să se înscrie în organizaţie subversivă”. Prin sentința nr. 1376/1951 a Tribunalului Militar București a fost condamnat la 2 ani închisoare corecțională pentru uneltire contra ordinii sociale. Închis la Jilava și Aiud, este eliberat în martie 1953.
Gheorghe Stan (n. 1921), șofer, a fost arestat la 7 septembrie 1950 fiind acuzat de uneltire și sabotaj pentru că ”nu l-a denunţat pe Stancu Ioan, care a dat foc placajelor din fabrică”. Închis la Jilava și Aiud. A fost eliberat la 4 martie 1954.
Cine era Ioan Stancu, persoana pe care muncitorii bucureșteni nu ar fi denunțat-o organelor se Securitate?
Ioan Stancu (n. 14 aug. 1923, Bucureşti), magazioner la fabrica Placajul din București, avea să fie arestat abia la 10 feb. 1951 fiind acuzat de sabotaj (”a dat foc unei fabrici de placaj, care era bunul şi munca întregului popor, făcând prin acestea unele pagube”). Prin sentința nr. 1126/1951 a Tribunalului Militar București a fost condamnat la moarte pentru ”crimă contra securității statului și sabotaj”. A fost executat la 13 noiembrie 1951 la Jilava.
În același proces cu Stancu au mai fost judecați și:
Gheorghe Cojocaru (n. 1920), muncitor, a fost arestat la 1 septembrie 1950, acuzat de ”distrugere de materiale ale statului constituit în organizaţie”. Prin sentința nr. 1126/1951 a Tribunalului Militar București a fost condamnat la 12 ani închisoare pentru uneltire contra ordinii sociale.Închisla Jilava, Aiud, Baia Sprie, Nistru, Gherla. Eliberat în august 1962.
Anghel Oprea (n. 1903), muncitor, a fost arestat la 20 iulie 1950 și condamnat la 1 an închisoare pentru ”instigare publică” (sentința nr. 1126/1951 a Tribunalului Militar București ). Închis la Văcărești, Târgu Ocna și Jilava. A fost eliberat în iulie 1951.
Mihalache Stoian (n. 1920), muncitor, a fost arestat la 1 septembrie 1950 pentru că ”nu l-a denunţat pe Stancu Ioan care conducea organizaţia subversivă contra regimului”. Prin sentința nr. 1126/1951 a Tribunalului Militar București a fost condamnat la 10 ani muncă silnică. Închis la Poarta Albă, Jilava, Valea Neagră, Aiud, Gherla. A fost eliberat la 28 august 1960, însă a fost trimis cu DO la Rubla.
