n. 27 august 1894, Drăguş/Făgăraş – d. 1972, Bucureşti
Fruntaş al Partidului Naţional Ţărănesc, medic, ministru al Lucrărilor Publice şi al Refacerii (noiembrie 1944 – februarie 1945)
Arestat la 5 mai 1947 întrucât „a făcut parte din conducerea P.N.Ţ. având şi funcţia de ministru”, a fost încarcerat în penitenciarele Văcăreşti, Piteşti (21 noiembrie 1947), Aiud (1 august 1948) şi Ocnele Mari (17 decembrie 1948). În 12 noiembrie 1950 a fost transferat cu ambulanţa penitenciară la Sighet.
Condamnat ”administrativ” prin Decizia M.A.I. nr. 334 din 1 august 1951 la detenție pe o perioadă de 24 luni, pedeapsa i-a fost majorată cu
60 luni, conform Deciziei M.S.S. nr. 559 din 6 august 1953. După eliberare, în perioada domiciliului obligatoriu, povestea că „cel mai greu regim din câte a cunsocut în închisorile prin care a trecut a fost la Sighet.
Prin Decizia M.A.I. nr. 5876/1955 i s-a fixat D.O. pentru 60 luni în comuna Măzăreni, raionul Brăila din regiunea Galaţi, ulterior, restricţiile domiciliare i-au fost prelungite cu 24 luni. Odată cu desfiinţarea comunei Măzăreni, în septembrie 1960 a fost transferat, tot cu domiciliu obligatoriu, în comuna Rubla.
Având în vedere vârsta şi starea de sănătate (trecut de 65 ani, bolnav de T.B.C.), dar mai ales faptul că „nu este semnalat cu manifestări duşmănoase” la 13 martie 1964 i s-au ridicat restricţiile domiciliare cu permisiunea de a se stabili la Bucureşti.
În anii de sfârşit ai deceniului şapte îşi petrecea ceea mai mare parte a timpului citind sau întâlnindu-se cu foştii prieteni politici.
A murit în 1972, la vârsta de 78 de ani.
