În 11 aprilie 1948 se deschidea la București, la sala Dalles, expoziția grupului ”Flacăra”
Prezentăm o galerie cu fotografii de la deschiderea expoziției (Arhiva foto a Memorialului Sighet, fond Fototeca ziarului România Liberă )
***
Expoziția grupului „Flacăra” (11-25 aprilie 1948)[i] din București, care i-a avut în comitetul de inițiativă pe M.H. Maxy, Ligia Macovei, Lucian Grigorescu, Gheorghe Labin, Boris Caragea, Alexandru Ciucurencu, Eugen Ispir, Cornel Medrea, Mac Constantinescu, Zoe Băicoianu, K.H. Zambaccian, N. Arginescu-Amza, reușesc să impună noua direcție a realismul socialist în artă. „Expoziția Flacăra a constituit o cotitură în primul rând prin faptul că a demonstrat adeziunea masivă a artiștilor noștri la temele majore ale vieții contemporane, ale omului prins în efortul de constituire a unei orânduiri noi. Simpla succesiune a imaginilor și a titlurilor demonstra că investigarea realității fusese amplă, multilaterală. Lucrările expuse îți vorbeau despre oameni care-și luaseră viața în propriile mâini, te făceau să înțelegi că munca revoluționa nu numai rândurile ci și cunoștințele, îți transmitea ceva din pulsația vie a lumii noastre.”[ii]
În prefața catalogului expoziției „Flacăra” poetul Marcel Breslașu scria: „Orientarea către om și viață, către mediul muncitoresc – privit în trecut cel mult sub unghiul pitorescului, al anecdotei – acesta a fost și este principalul călăuzitor al celor care alcătuiesc grupul plastic «Flacăra». La procesul acesta de transformare au contribuit firește în primul rând factori obiectivi: realitățile însele care se schimbă sub ochii artiștilor și care i-au îndrumat către o nouă problematică și către căutarea stăruitoare a soluțiilor acesteia. Dar pe lângă radicalele schimbări la care artiștii n-au rămas și nu putea rămâne insensibili, a contribuit în mod esențial, la injghebarea și creșterea grupului plastic care se manifestă azi pentru prima oară. Larga campanie de clarificare ideologică dusă sub îndrumarea Partidului de către Uniunea sindicatelor de artiști, scriitori și ziariști în masa artiștilor plastici, prin dezbaterea teoretică a cotiturii pe care trebuie să o înfăptuiască plastica noastră. Au contribuit de asemenea în mod substanțial la atingerea acestor prime rezultate pe care le înfățișăm astăzi noului nostru public – masele largi populare – contactul viu pe care artiștii l-au luat cu oamenii muncii, cu mediul fabricii, al șantierului și brigăzile de reconstrucție.”[iii]
[i] „Anul 1948 a însemnat în artă consolidarea ideologiei comuniste și a realismului socialist, realizate, cred, prea ușor și repede, prin acceptarea de către artiști a promisiunilor ce vesteau un viitor fericit, dar care tot așa ușor va fi uitat, neputând fi atins. Elementul de vârf al succesului propagandei comuniste a fost Expoziția Flacăra. Guvernul alocase pentru expoziția «Flacăra» sume importante, neobișnuite, pentru comenzi speciale, în sprijinul orientării creației spre temele socialismului, ca victoria eliberării, munca socialistă, unitatea dintre muncitori și țărani.” în Mircea Deac, Fără rame, fără soclu, Editura Medro, 2004, pg. 46
[ii] Radu Popica, Anca Maria Zamfir, „Arta sub comunism. Arta oficială a regimului comunist în colecţia Muzeului de Artă Braşov (1945-1989)”, catalog Editura Muzeului de Artă Brașov, 2011
[iii] Artele Plastice în Romînia după 23 August 1944, Editura Academiei RPR, 1959, pg. 11
[iv] „Dușmanul înverșunat al Institutului de istoria artei, datorită ranchiunei purtată profesorului Oprescu era ilegalistul Petre Constantinescu Iași, fost profesor de istoria artelor la Cernăuți. El îl îndepărtase pe profesor de la catedra de istoria artei de la Facultatea de istorie în 1948, luându-i locul, și tot el îi va vâna postul de director al Institutului, deși deținea funcții mari în cadrul Academiei și se bucura de multe onoruri până în 1960, când i-a apus steaua.” în Petre Oprea, Două perioade din istoriografia artei românești moderne și contemporane, Editura Maiko, , 2001, pg. 110
[v] Arta Plastică în Republica Populară Romînă 1944-1954, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1954, pg. 4
fragment publicat în Cosmin Nasui, „Artele plastice în regimul comunist” în Liliana Corobca, (coord.) „Panorama comunismului în România”, Editura Polirom, 2020, pp. 687-688
Mulțumim lui Cosmin Nasui pentru permisiunea de a publica acest fragment din studiul său, precum și pentru ajutorul pe care ni l-a dat în identificarea unor persoanje și a lucrărilor de artă care apar în fotografiile din Galeria foto pe care o publicăm
