În primii ani ai celei de a doua ocupații sovietice a Basarabiei, autoritățile de la Kremlin au purces la înfometarea populației, înfometare care a culminat cu foametea organizată din anii 1946-1947. Motivul principal pentru care regimul sovietic a declanșat foametea, chiar dacă condițiile climaterice au favorizat penuria de produse alimentare, au fost sovietizarea rapidă a acesteia, distrugerea identității românești a populației. Teroarea prin înfometare a fost posibilă pentru că se puneau bazele unei noi orânduiri sociale ce nu putea să apară pe cale naturală – orânduirea sovietică.
Grupul țintă
au fost țăranii, promotori ai tradițiilor și valorilor naționale, mare majoritate a cărora aveau o atitudine ostilă față de regimul sovietic, inclusiv față de crearea colhozurilor și înăbușirea oricărei forme de rezistență.
În anul 1944 planul RSSM de livrare a cerealelor la stat a fost de 201,2 de mii de tone, în 1945 – de 272 de mii, iar în anul de secetă cumplită 1946 a scăzut nesemnificativ doar până la 265 de mii de tone. Într-o măsură și mai mare s-a intensificat povara fiscală. Astfel, dacă în anul 1945 planul general de mobilizare a mijloacelor bănești de la populația republicii a fost de 147340 de mii de ruble, în anul 1946 el a constituit 219050 de mii de ruble, ceea ce a însemnat un spor de 48,6%.
În vara și toamna anului 1946, autoritățile republicane nu erau preocupate de salvarea populației de foamete și de stoparea mortalității în creștere, ci de îndeplinirea cu orice preț a planurilor de colectări.
În afară de cereale, statul sovietic a stors de la țărani în ajunul foametei 25659 de mii de ouă, 419,9 tone de brânză, 12792 tone de lapte, 8607 tone de fructe, 4477 de tone de legume, 10082 tone de sfeclă de zahăr și alte produse agricole.
În conformitate cu datele documentare ale timpului, în iarna și primăvara anului 1947 în fiecare 24 de ore circa 5-6 mii de locuitori plecau în căutarea alimentelor în regiunile vecine ale Ucrainei. Și aceasta se întâmpla în condițiile în care însăși Ucraina a fost grav afectată de fenomenul foametei.
Numărul cazurilor de canibalism cauzat de foamete denotă în mod elocvent proporțiile și profunzimea catastrofei alimentare care s-a abătut peste populație în anii 1946-1947.
Conform estimărilor făcute de istoricii moldoveni de foamete au murit în jur de 300000 de oameni.
un material realizat de Mariana S. Țăranu
