…în 7 decembrie am plecat la Văcăreşti. Acolo am găsit-o pe doamna Stetin, pe care o cunoşteam dinainte. Când am cunoscut-o la spital acolo, îi făcuse biopsie sub umărul drept şi i-a scos un ganglion. Şi s-a găsit că e tumoare malignă. Era puţin umflat, roşu, sânul, dar nu era încă putrezit. Şi nu i-au făcut operaţie. (…) Şi acum, după două luni la Timişoara, când am venit înapoi, i se făcuseră ambii sâni negri deja şi crescuseră aşa de tare că au ajuns pe braţele ei, stăteau pe braţele ei, aşa de mari şi negri erau, totul era putred. Atunci, am ieşit toate la raport, ca să o trimită acasă, ca să moară acasă. (…) Atâta am ieşit la raport, când era inspecţie la spital, ca să o trimită acasă… La un moment dat, în decembrie, o scoate din spital. Toate credeam că o trimite acasă. Sigure, sigure eram că se duce acasă. Au trecut două săptămâni, au trecut sărbătorile Crăciunului. La începutul lunii ianuarie, aud pe cineva văietându-se tare pe sală, acolo. „Aaaa, aaaa…” O voce de femeie. Şi un miliţian. După zgomot, parcă era în faţa uşii noastre. Miliţianul zice: „Lasă, nu mai plânge! Clara o să te îngrijească!” M-am gândit: „Cine poate să-mi spună numele?”, că niciodată nu ni se spunea numele. Deschide uşa. Cine era? Doamna Stetin. „Ia-ţi-o!”, îmi spune miliţianul. (…) Gândiţi-vă, unde au dus-o pe dânsa de la Văcăreşti, din spital?! La Jilava. În halul acela, în forturile acelea, între oameni! Şi acolo i-au putrezit complet ambii sâni.
fragment din interviul cu sora Clara (Catrina Laslău), realizat în 1996, Arhiva de Istorie Orală a Memorialului Sighet, Fond „Aurora Sasu”, interviul nr. 1328, în curs de publicare la editura Fundației Academia Civică (editor Virginia Ion)
Elena Stetin a fost arestată la 30 mai 1953 fiind acuzată de ”complicitare la trădare de patrei, pentru că nu şi-a trădat fratele, Mircea Popovici (unul dintre cei parașutați în România de americani în 1952). Condamnată la 25 de ani muncă silnică, a murit la Spitalul-penitenciar Văcăreşti la 27 martie 1957.
Sora Clara (Clara Laslău), călugăriţă romano-catolică, arestată la 19 iulie 1950, condamnată la 15 ani muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale”
