(1913-2000)
S-a născută la 16 iulie 1913, la Cernăuţi, în familia Oster
Studiază Chimia la Sorbona.
În 1936 se căsătorește cu Richard Wurmbrand
Arestată în ianuarie 1951, este condamnată la 2 ani închisoare corecţională. De la Jilava, ajunge în lagărul de triere de la Ghencea de unde este mutată la Canal, iar apoi la Târgşor. A fost eliberată abia după trei ani.
Datorită restricţiilor şi presiunilor la care este supus Richard Wurmbrand după eliberare, familia Wurmbrand – Richard, Sabina și fiul lor Mihai – este nevoită să părăsească ţara în decembrie 1965.
În 1970 publică The Pastor’s Wife, carte care avea să fie tradusă în peste 38 de limbi. Varianta în limba română a apărut în 2007.
Suprapopularea de la Jilava devenise insuportabilă. Spațiul Celulei 4 era conceput pentru treizeci de persoane. În jurul Crăciunului din anul 1950 erau deja optzeci. Nu puteai face nici un pas măcar fără să calci pe trupul vreunei deținute întinsă pe culoarul dintre banchete, iar aerul era irespirabil și un miros îngrozitor se simțea permanent în celulă.
Ne-am bucurat când, într-o dimineață, am fost scoase pentru a face baie. Dar și această bucurie, asemenea tuturor „plăcerilor” din închisoare nu a avut viață lungă. Mergeam grăbite de-a lungul coridoarelor întunecate, împinse și lovite cu pumnii de gardieni bărbați. Acest exercițiu neașteptat s-a dovedit a fi mult prea dificil pentru femeile care își petrecuseră ultimele luni întinse pe banchetele lor și unele dintre ele au cedat fizic și nervos.
…Familiile, posesiunile, identitățile, totul ne fusese luat. Dar știe oare o omidă că urmează să devină un fluture? Probabil că în Celula 4, înfășurate în coconul suferinței, erau în formare viitoare sfinte.
Caporal Georgescu și-a făcut apariția a doua zi dimineața cu o foaie de hârtie în mână. „Toate dă pă lista asta trebe’ să fie gata imediat să să mute!”
Așteptare tăcută.
„Am putea ști cine este pe această listă?” a îndrăznit doamna Gavriloiu.
„Nu-mi da mie ordine! i-a replicat ea furioasă, apucând-o amenințător de rochie pe doamna Gavriloiu. Ia! citește-le-o și lor. Sunt sătulă până peste cap de voi!” a continuat Georgescu. Ea citea cu mare greutate, iar lista era scrisă de mână.
Au fost citite numele cu voce tare și grupul celor de pe listă a părăsit celula. Nu ni s-a spus nimic cu privire la motivul plecării lor. Puține se mai așteptau, de-acum, să li se dea drumul acasă. Nimic, însă, nu era mai rău decât Jilava!
Le-am privit cu oarecare gelozie. Fiind cuprinse de milă, femeile care plecau le lăsau celor rămase tot felul de mici lucruri care valorau, însă, mult în acele condiții.
Din Sabina Wurmbrand, Soția pastorului, trad. din engleză Dragoș Alexandrescu, Living Sacrifece Book Company, USA, Forumul Civic Creștin, București, 2007
