Memoria, ca forma de justitie
Memorialul de la Sighet este un drum spre dreptate. “Atunci cand justitia nu reuseste sa fie o forma de memorie, memoria singura poate fi o forma de justitie”, a spus Ana Blandiana, presedinta Fundatiei Academia Civica, si aceasta fraza a fost inscriptionata in Memorial. In treacat fie spus, aceste cuvinte cu un miez deosebit au intrat si in “folclor”, reluate in diferite imprejurari, fara a se mai mentiona numele adevaratei autoare. Deschizand a X-a editie a scolii de Vara de la Sighet, Ana Blandiana a evocat nu doar munca efectiva, timp de patru ani, pana la deschiderea pentru public a Memorialului, dar si “crancena aversiune oficiala pentru ce se intampla aici”. Coautor al acestui proiect deosebit este scriitorul Romulus Rusan, care e moderatorul cursurilor, precum si director stiintific al Centrului International de Studii asupra Comunismului (CISC). Director organizatoric al CISC este prof. dr. Ioana Boca. De-a lungul anilor, elevii scolii de Vara, selectionati in urma unui sever examen, au avut prilejul de a se intalni cu numeroase personalitati culturale si politice, din Romania si din strainatate, care le-au prezentat comunicari si le-au raspuns intotdeauna la intrebarile bine puse. La a X-a editie, s-au intalnit cu elevii, in ordine cronologica, urmatorii: Holger Dix, directorul reprezentantei Fundatiei Konrad Adenauer la Bucuresti, care sprijina si financiar cursurile de la Sighet, si face parte dintre organizatori; Alexandru Zub; Eliot Sorel, de la Washington; Andrei Plesu; Sorin Alexandrescu; Doina Magheti; Mirko Atanackovic; Daniel Vighi; Stephane Courtois, din Paris; Dennis Deletant, de la Londra; Emilian Galaicu-Paun, din Chisinau; Nicu Ionita; Rodica Palade; Liviu Tarau; Mircea Carp, de la Munchen; Andrei Brezianu si Nestor Ratesh, din Washington; Radu Portocala si Bujor Nedelcovici, de la Paris; Lucian Pintilie; Alexandru Niculescu, din Paris; Alicjia Wancerz-Gluza, de la Varsovia; Helmut Muller-Enbergs, din Berlin; Thomas S. Blanton, de la Washington; Konrad Bialecki, din Poznan; Michel Thomas Penette, din Luxembourg; Svetlana Savranskaya, de la Moscova. Programul editiei a X-a a scolii de Vara a fost organizat de Fundatia Academia Civica, Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, CISC, si, cum am mai amintit, de Fundatia Konrad Adenauer, cu sprijinul Serviciului Cultural al Ambasadei Frantei la Bucuresti si al Institutului Polonez. Programul s-a deschis cu vizita ghidata a Memorialului. Din pacate, celulele au fost prea multe. Din fericire, pentru dezvaluirea crimelor comunismului, sunt destule ca in fiecare an sa fie deschise, in aceste celule, expozitii. Astfel, la aceasta editie, au fost vernisate urmatoarele sali: “Rezistenta anticomunista din Romania”; “Femei in inchisori”; “Libertatea pe unde scurte”; “Reprimarea culturii: Artisti in inchisoare”. Au fost lansate carti cu titluri revelatoare: “Cronologia si geografia represiunii comuniste in Romania” de Romulus Rusan, in limbile romana, engleza si franceza, prima din colectia “Ora de istorie”; “Granita” de Doina Magheti. Filmele, prezentate seara, au fost cum nu se poate mai potrivite pentru ceea ce evoca Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei: “Mircea Eliade” de Paul Barbaneagra; “Reconstituirea”, “Balanta” si “Dupa amiaza unui tortionar” de Lucian Pintilie. Numeroase personalitati au elogiat, cu diferite prilejuri, intemeierea Memorialului de la Sighet si unicitatea scolii de Vara de aici. In acest an, Marianne Birthler, directorul Oficiului pentru Studierea Documentelor STASI, a spus: “Urmaresc cu mult interes lucrarile scolii de Vara. Este un merit iesit din comun sa aduni 100 de elevi performanti in fiecare an si sa le deschizi ochii asupra unei istorii dificile, cum este cea a Europei in timpul Razboiului Rece. Mai ales cand initiativa vine din partea unor scriitori si artisti, a unor martori ai vremii. si cand printre vorbitori se numara si personalitati ca Thomas Blanton, Stephane Courtois si Dennis Deletant, care aduc viziunea lor de istorici veniti din afara Romaniei”. Sediul Muzeului din Sighet se afla pe str. Corneliu Coposu nr. 4 si cuprinde: 50 de sali de expunere, ilustrand rezistenta la comunism si represiunea comunista in Romania; Spatiul de Reculegere si Rugaciune – arhitect Radu Mihailescu; “Cortegiul Sacrificatilor”, grup statuar de Aurel Vlad. Tot de Muzeu apartine si Cimitirul Saracilor, in curs de amenajare sub forma unui monument peisagistic dedicat memoriei mortilor din inchisoarea Sighet in perioada 1950-1955, la 2,5 km, pe soseaua spre Satu Mare.
un articol de Adrian Bucurescu
aparut in “Romaina Libera”, suplimentul Aldine din 28 iulie 2007, www.romanialibera.ro
