Home » Română » Memorial » Diverse » Observator cultural – Cuvintele si greutatea lor

Observator cultural – Cuvintele si greutatea lor

posted in: Diverse

Marţi, 30 iunie, la Sala Elvira Popescu a Institutului Cultural Francez din Bucureşti, a fost lansată cartea Doinei Cornea, Jurnal – ultimele caiete, apărută la Fundaţia Academia Civică. Evenimentul a fost deschis de domnul Henri Lebreton, directorul Institutului Francez din Bucureşti şi consilier de cooperare şi acţiune culturală la Ambasada Franţei. Cartea a fost prezentată de doamna Ana Blandiana, care a prefaţat-o, de altfel, în prezenţa fiului autoarei, domnul Leontin Horaţiu Iuhaş, care a citit un mesaj din partea mamei sale. Actorii Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc şi Ion Caramitru au citit cîteva fragmente din volum.

Sala cu fotolii roşii era aproape plină, în semn de solidaritate şi recunoştinţă faţă de suferinţa, nobleţea sufletească şi calitatea morală a doamnei Cornea. Domnul Leontin Horaţiu Iuhuş, care a mărturisit că nu-i deloc uşor să fii fiul doamnei Cornea, a citit, ca „mic părtaş“ la această carte, după cum se caracteriza el însuşi, un mesaj de mulţumire pentru Ana Blandiana şi Romulus Rusan, care au făcut posibilă apariţia volumului său, precum şi pentru prieteni şi foşti studenţi. Cu simplitate şi modestie, Doina Cornea s-a mulţumit să-l citeze pe Monseniorul Ghika, care spunea că, la sfîrşit de drum, nu calea contează, ci felul în care o parcurgi.

Modestia şi simplitatea acestui mesaj au fost susţinute şi de vorbitori, ale căror intervenţii au fost la fel de scurte şi simple, în ideea de a lăsa actorilor cît mai mult timp pentru a da glas cuvintelor doamnei Cornea. În sală, au răsunat rînd pe rînd, fără emfază, fragmente din jurnal şi din caiete, copleşitoare prin adîncimea gîndului, prin strădania de a se desprinde de toate atitudinile „omului de suprafaţă“, pentru a atinge „identitatea esenţială“ şi „limpezimea originară“. Chiar şi fotografii, aşezaţi pe vine, la marginea scenei, păreau cumva atinşi de un soi de sfială, desprinşi parcă de aparatele lor.

Pentru cei care n-au fost acolo, îmi permit să reproduc mai jos cîteva fragmente, care sînt într-adevăr ilustrarea mottoului de pe prima pagină a jurnalului: „Orice carte este o boală învinsă“.

un articol de Doina Ioanid

 articol preluat din www.observatorcultural.ro