România a fost între 1948 și 1965 o democrație populară, apoi – până în 1989 – o democrație socialistă. Căderea regimului comunist a deschis calea revenirii la modernizarea prin occidentalizare, adică la posibilitatea unei democrații liberale. Am avut o vreme un asemenea regim. Dar am avut și un altul, care poartă numele de democrație iliberală. Când și cum s-au petrecut toate acestea? Putem anticipa oare ce urmează?
În ce fel devine exercițiul electoral un revelator al realității sociale, dincolo de evoluția conceptuală a diferitelor forme politice cunoscute? Câte tipuri de democrație s-au articulat în viața politică românească a ultimilor 75 de ani? Care sunt aspectele specifice fiecărui model democratic și cum se regăsesc acestea în textele constituționale, dar și în presa vremii? Prin ce fel de inovații se distinge instrumentarul politic al regimurilor constituite în jurul anumitor formule democratice? În cadrul seriei de conferințe „Justiția memoriei”, prelegerea lui Cristian Preda, profesor universitar și specialist în științe sociale și politice, intitulată „Patru Românii democrate”, susținută în 18 ianuarie 2024, la reprezentanța din București a Memorialului Victimelor Comunismului prilejuiește o densă și pasionantă analiză a naturii și principiilor fiecărei forme democratice manifestate în România postbelică, de la democrația populară până la cea cu rotativă guvernamentală, din zilele noastre.
***
CRISTIAN PREDA, profesor și decan al Facultății de Științe Politice, Universitatea din București, este autor a numeroase publicații de referință despre evoluția gândirii politice românești, istoria liberalismului, sisteme electorale și politica postcomunistă. Publicații (selecție): Modernitatea politică și românismul (Nemira, 1998); Contribuții la istoria intelectuală a politicii românești (Meridiane, 2003); Liberalismul (Humanitas, 2003); Mic dicționar de gândire politică liberală (Humanitas, 2004); Introducere în știința politică (Polirom, 2010); Robul succesului. Viața politică a lui Victor Eftimiu sub șase constituții (Humanitas, 2022); De ce ațipesc parlamentarii și cum plagiază miniștrii (Humanitas, 2023). A tradus, de asemenea, în limba română autori precum Benjamin Constant, François Guizot, Alexis de Tocqueville, Raymond Aron sau Pierre Manent.
***
Ciclul de conferințe „Justiția memoriei”, organizate de Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino, coordonate și moderate de jurnalistul şi eseistul Cristian Pătrășconiu, propune idei și dezbateri în jurul unor teme de ardentă actualitate, reliefând rolul și importanța memoriei în evocarea și înțelegerea faptelor petrecute în perioada comunismului, sistem politic ce a provocat cele mai multe victime din întreaga istorie a umanității.
Fundația Academia Civică a fost întemeiată ca urmare a sugestiei Consiliului Europei de a crea o fundație care să realizeze şi să administreze proiectul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenței de la Sighet, adoptat de înaltul for internațional.
Proiectele Fundației Spandugino consolidează un model cultural al responsabilității pentru un viitor mai bun, în jurul a trei axe esențiale: reorientarea către valorile profund umane și viața spirituală autentică, educația insuflată de mentorii slujitori ai marilor idei, recuperarea memoriei ca sursă a posibilităților vii ale trecutului.
