Colectia de „Istorie orala“ a Fundatiei Academia Civica debuteaza cu un volum intitulat Bukovski la Sighet, editat de Romulus Rusan si aparut sub egida Centrului International de Studii asupra Comunismului, cu sprijinul Fundatiei Konrad Adenauer. Traducerea din limbile engleza si rusa este semnata de Cristina Connoly, Armand Gosu si Anatol Petrencu. Cartea reuneste comunicarile prezentate de cunoscutul oponent rus si militant pentru drepturile omului Vladimir Bukovski (actualmente politolog britanic) in cursul recentei sale vizite in Romania, la Memorialul Sighet al Victimelor Comunismului, si dialogurile purtate de acesta cu participantii la cel de-al X-lea Simpozion al Memorialului. Alaturi de o istorie personala a opozitiei anticomuniste (Evenimentele care ne-au format), este prezentata o analiza a sistemului comunist in contextul istoriei europene (Sistemul dublelor structuri, dublului limbaj, dublei constiinte), iar sectiunile de dialoguri poarta titluri elocvente: Spre deosebire de nazism, comunismul nu a fost dezmembrat, liderii nu au fost judecati iar arhivele au ramas secrete, Scopul nostru este nu de a pedepsi, ci de a-i face pe oameni sa se intrebe „Ce am facut noi? Cum am trait?“ si Noi n-am cistigat niciodata razboiul rece. Dialogurile purtate cu Armand Gosu si Anatol Petrencu includ si o analiza a postcomunismului rus (si nu numai) – v. Rusia = KGB plus Mafia etc. Pe un ton firesc – dar nu mai putin ferm – sint rememorate, nu fara o doza de umor negru, internarile psihiatrice ale oponentilor (stiut fiind ca, in optica regimului, orice disident nu putea fi decit nebun), crimele si disimularile sistemului, „inovatiile“ in materie de tortura si diversiune. De asemenea, este relatat episodul din 1991 in care Bukovski a reusit sa copieze, cu un scanner, peste 7000 de pagini strict secrete din arhivele Kremlinului, descoperind astfel colaborarile cu KGB-ul a numerosi lideri politici occidentali si disidenti est-europeni. Analiza complicitatilor formeaza un capitol aparte, ca si demistificarea unor aspecte mai putin avuabile ale „razboiului rece“ (redus, in opinia lui Bukovski, la perioada imediat postbelica si la cea a administratiei Reagan). Nu lipseste din aceste dezvaluiri cazul singurei „victime“ a revolutiei de catifea de la Praga din 1989, studentul „ucis“ dovedindu-se a fi – potrivit propriilor sale declaratii ulterioare – un agent sovietic caruia i s-a ordonat sa faca pe mortul. In finalul volumului este inclusa o Anexa cu documente in fotocopie ale represiunii staliniste (inclusiv un ordin semnat de Stalin insusi).
www.observatorcultural.ro, nr. 147-148., decembrie 2002
