Vasile Cojocaru
(n. 1.01.1924)
ţăran din Bârseşti, Vrancea, membru al organizaţiei „Vlad Ţepeş” II
A fost arestat în noiembrie 1950 şi condamnat la moarte pentru „uneltire contra ordinii sociale”, în fapt pentru participarea la revolta ţăranilor din Bârseşti (la motivul arestării se menţioenază în fişa sa de încarcerare „a luat parte la rebeliune – revolta ţăranilor din Vrancea din iulie 1950, n.n. – vrând să schimbe guvernul prin revoluţie”).
A fost executat la 30 ianuarie 1952 în închisoarea Galaţi.
Ion Cojocaru
(n. 6.08.1921), ţăran din Bărseşti, membru al organizaţiei Vlad Ţepeş II, participant la revolta din iulie 1950
A fost condamnat la 15 ani muncă silnică.
În iunie 1953 a evadat din colonia de muncă de la Cavnic, împreună cu fratele său, Simion şi alţi 12 deţinuţi politici. A fost prins după 2 ani 6 luni si 14 zile. În 5 ianuarie 1956 este transferat de la MAI Bârlad la penitenciarul din Tecuci. A fost apoi transferat la Gherla, apoi la Salcia. Eliberat la 22 iunie 1964 în urma decretului de grațiere nr. 310/1964. Va mai fi arestat în 1970 şi condamnat la 5 ani închisoare pentru „omisiune de denunţ”
Simion Cojocaru
(n. 10.12.1920), ţăran din Bârseşti, membru al organizaţiei Vlad Ţepeş II, participant la revolta din iulie 1950
A fost condamnat la 25 de ani muncă silnică. În iunie 1953 a evadat din colonia de muncă de la Cavnic, împreună cu fratele său, Ion şi alţi 12 deţinuţi politici. A fost prins în 6 august 1953. A fost eliberat în august 1964.
Vasile Cojocaru
(n. 1.01.1900), ţăran din Bârseşti , tatăl fraţilor Vasile, Ion şi Simion Cojocaru.
A fost condamnat la 1 ani închisoare pentru „omisiune de denunţ”, fiind eliberat în 1951.
