un proiect derulat în perioada noiembrie 2010-noiembrie 2011 de Fundaţia Academia Civică în cooperare cu Fundaţia Culturală Memoria în cadrul programului Comisiei Europene “Europa pentru cetăţeni”, acţiunea “Memoria europeană activă” .
Programul „Europa pentru cetăţeni” al Comisiei Europene
Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au convenit asupra înfiinţării Programului „Europa pentru cetăţeni”, care materializează cadrul juridic pentru sprijinirea unei game largi de activităţi şi organizaţii care promovează „cetăţenia europeană activă”, cum ar fi, de exemplu, implicarea cetăţenilor şi a societăţii civile în procesul de integrare europeană.
Programul „Europa pentru cetăţeni” se construieşte pe baza experienţei acumulate în cadrul Programului anterior de promovare a cetăţeniei europene active, care s-a derulat între 2004 şi 2006. Acest program a fost prezentat de Comisie după consultări prelungite cu diferiţi agenţi importanţi şi după o evaluare pre şi post implementare, care a analizat nevoia de intervenţie la nivel comunitar şi impactul estimat al Programului asupra sectorului respectiv. Mulţumită acestor experienţe şi reflecţii, acest Program al celei de-a doua generaţii demonstrează existenţa unui anumit nivel de maturitate, care combină continuitatea cu inovaţia
Acţiunea 4 – ‘Memoria europeană activă’ din cadrul programului „Europa pentru cetăţeni” sprijină păstrarea principalelor situri si arhive referitoare la deportări şi la comemorarea victimelor nazismului şi stalinismului.
Proiectul “Memoria deportărilor din România” (nr. proiectului 511921)
Un proiect al Fundaţia Academia în cooperare cu Fundaţia Culturală Memoria, proiect derulat în cadrul programului Comisiei Europene “Europa pentru cetăţeni”, acţiunea “Memoria europeană activă” .
Proiectul îşi propune să comemoreze, să informeze şi să transmită tinerei generaţii lecţii despre una din cele mai ample acţiuni de deportare din istoria contemporană a României: în 18 iunie 1951 peste 44.000 de persoane din zona de frontieră româno-iugoslavă din Banat şi Mehedinţi (români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, refugiaţi basarabeni şi bucovineni) au fost deportate pentru cinci ani în Bărăgan, cea mai mare câmpie a României. În această operaţiune de strămutare au fost folosite 2696 vagoane de cale ferată şi 6211 camioane. Când au ajuns la destinaţie, cei 44.000 de deportaţi au fost aruncaţi în câmp şi lăsaţi să-şi construiască prin forţe proprii case din chirpici sau pământ bătut cu paie sau stuf. Motivaţia oficială pentru această acţiune a fost „nu prezentau garanţii pentru siguranţa statului“.
Proiectul „Memoria Deportărilor din România“, prin evenimentele programate, doreşte să comemoreze şi să reflecteze asupra evenimentelor care au avut loc începând cu 18 iunie 1951 şi asupra destinului celor 44.000 de oameni, dar şi să aducă în dezbaterea publică o temă mai amplă, prelucrarea trecutului recent prin relaţia dintre Memorie şi Istorie. Proiectul îşi propune să aducă în atenţie victimele comunismului, prin aducerea în prim plan a unor destine individuale, dar şi a cadrului general a perioadei comuniste.
Grupurile ţintă ale proiectului sunt: publicul tânăr, sub 30 de ani – format din liceeni, studenţi masteranzi şi doctoranzi; jurnaliştii; grupul victimelor deportărilor (supravieţuitori şi urmaşi), amintirile acestora reprezentând memoria istoriei recente şi doar cu ajutorul lor putând fi dezvăluit şi descoperit adevărul istoric recent; publicul larg, de diferite vârste, de felul în care istoria recentă şi adevărurile ei sunt cunoscute şi acceptate de către acesta depinzând modul cum ne vom dezvolta şi poziţiona în viitor.
