Luni, 11 iulie, a avut loc inaugurarea ediţiei a 14-a a Şcolii de Vară, organizată de Fundaţia Academia Civică, în colaborare cu Fundaţia germană Konrad Adenauer şi cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi cu sprijinul Institutului Polonez şi al Serviciului Culturla al Ambasadei Franţei la Bucureşti.
La cursurile Şcolii de Vară participă 40 de profesori de istorie din învăţământul preuniversitar şi 65 de elevi selecţionaţi prin concurs.
În cursul dimineţii a avut loc o vizită ghidată a Memorialului, ghizi fiind chiar Ana Blandiana şi Romulus Rusan, fondatorii Memorialului Sighet.
Pe celularul foste închisori a avut loc deschiderea Şcolii de Vară de către Ana Blandiana, preşedintele fondator al Memorialului şi de către profesorul academician Alexandru Zub. A fost citit şi mesajul domnului Holger Dix, directorul Fundaţiei Konrad Adenauer pentru România şi Republica Moldova, instituţia parteneră a Fundaţiei Academia Civică în acest proiect al Şcolii de Vară încă de la începuturi. A fost transmis şi un mesaj din partea dr. Miron Costin din Los Angeles, care în fiecare an susţine premiile acordate elevilor participanţi la Şcoala de Vară.
A urmat prezentarea de către Romulus Rusan a expoziţiei „Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan”, realizată de Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Fundaţiei Academia Civică. Expoziţia evocă soarta celor 44000 de oameni din Banat şi Mehedinţi – unii având peste 90 de ani, iar alţii fiind copii născuţi de 2-3 zile – care au fost deportaţi şi lăsaţi sub cerul liber în câmpia Bărăganului pentru simplul motiv că locuiau pe zona de frontieră cu Iugoslavia lui Tito, emancipată de sub tutela URSS. Expoziţia face parte din proiectul „Memoria deportărilor în România” susţinut prin programul „Europa pentru cetăţeni. Memoria activă a Europei” al Comisiei Europene şi a mai fost prezentată publicului la Bucureşti, Timişoara şi Turnu-Severin, urmând ca în următoarele luni să fie itinerată la Brăila, Slobozia şi în alte oraşe din ţară.
În după masa prime zile a avut loc o pasionantă dezbatere intitulată „Istoria ca legătură între trecut şi viitor” şi subintitulată „Sunt adolescenţii de azi responsabili pentru istoria de mâine?”, prin care s-a dorit să se sondeze vocaţia celei mai tinere generaţii pentru implicarea civică şi profesională, dar au criticat de asemenea modul schematic, sofisticat şi neatractiv în care se predă istoria României, cerând ca în viitoarele programe şcolare disciplina Istorie să beneficieze de mai multe ore pe săptămână, iar manualele să poată fi însuşite de elevi cu mai multă uşurinţă şi pasiune.
