Idei in nocturna- Pagini de Istorie, marti 24 ianuarie 2017, Radio, Romania Cultural (21.10- 22). Redactor Dan Manolache. Unire, unitate, modele. Invitata, doamna Ana Blandiana, presedintele Fundatiei “ Academia Civica”
Intr-o zi de sarbatoare, o emisiune speciala cu un invitat deosebit. Vom vorbi despre istorie, plecand de la epoca Unirii si a infaptuitorilor sai, dar si despre repere din vremuri mai apropiate fara de care privirea noastra catre trecut nu ar avea reazemul zabavei.
De ce sunt aceste repere necesare macar pastrarii echilibrului fragil al lumii in care traim? Iata un raspuns pe care ni-l ofera doamna Ana Blandiana: “Pentru că nu cred că există ceva care să lipsească lumii noastre mai mult decât modelele umane, acele personalități care să aibă curajul de a-și trăi ideile, de a le încerca pe propriul destin ca să le dovedească autenticitatea și de a fi gata să le plătească valoarea, dacă e necesar, cu prețul propriei existențe….. Suferințele descrise pe zidurile de la Sighet și îndurate acolo sau la Pitești, Gherla, Aiud, Râmnicu Sărat, nu se datorează unor pedepse hotărâte de zei ca în tragediile antice, ci refuzului de a se dezice de propriile idei ale unor oameni care – indiferent dacă au fost academicieni care au refuzat minciuna sau țărani care au refuzat colectivizarea – au avut forța morală să rămână ei înșiși și să nu poată fi înfrânți nici prin moarte. Un exemplu: istoricului Gheorghe Brătianu – închis între pereții Sighetului, i s-a promis redarea averii, catedrei universitare, locului din Academie, cu minima condiție de a scrie că Basarabia nu aparține României, iar Gheorghe Brătianu a refuzat și a murit la 54 de ani pe locul refuzului său. Câți dintre tinerii României de azi cunosc acest episod al istoriei noastre care ar trebui să se afle în toate cărțile de școală ca un exemplu de rectitudine morală și, în același timp, de patriotism. „Țara îmi poate cere să mor pentru ea, patria nu îmi poate cere să mint” scria filozoful Ion. D. Sârbu, fiu de minier și asistentul lui Blaga, trecut îndelung prin închisorile comuniste, care după ’89 avea să fie descoperit ca unul dintre marii scriitori ai perioadei comuniste.”
O privire catre trecut care este astazi cu deosebire importanta pentru noi dar si pentru celelelte popoare europene pentru ca, asa cum spunea invitata noastra, astazi “Europa își vede puse sub semnul întrebării toate principiile – care au făcut-o să fie ceea ce este și pe care a făcut tot ce-a putut nu numai să le respecte ea însăși, ci să convingă și pe ceilalți să le respecte – ea este obligată să se oprească din goana irațională a profitului și progresului („un elan vers le pire”, spunea Cioran), să tragă aer în piept și să se judece, să se analizeze, să privească în trecut ca într-o oglindă retrovizoare – în care șoferul vede pe cine a depășit și cine intenționează să-l depășească – pentru a putea înainta corect. De altfel, Winston Churchill spunea: „Mă uit în trecut ca să am perspectiva drumului pe care îl am de urmat”.
Asadar, intr-o zi de sarbatoare, in cautare de modele in istoria noastra mai veche sau mai noua.
(text preluat de pe pagina de facebook a emisiunii Idei în nocturnă – Pagini de istorie)
