Titlu: Cei care au spus NU
Editor: Romulus Rusan
Consultant: Ioana BOCA
Întregistrare: Georgeta POP
Transcriere: Mara ŞTEFAN
Carte editată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul F.A.C.
Ediție pe hârtie: „Cei care au spus NU”, Colecţie: Istorie orală, Nr. 7
ISBN: 973-8214-30-0 Nr. pagini: 232, apariţie: mai 2005
TERMENI ȘI CONDIȚII PENTRU DESCĂRCAREA CĂRȚILOR ELECTRONICE
Biblioteca virtuală a Memorialului Sighet este parte integrantă a site-ului http://www.memorialsighet.ro/ dezvoltat și administrat de Fundația Academia Civică.
Este permisă descărcarea liberă, cu titlu personal, a volumului în acest format. Distribuirea gratuită a cărţii prin intermediul altor siteuri, reproducerea parţială sau integrală prin orice mijloace, modificarea sau comercializarea acestei versiuni fără acordul prealabil, în scris, al Fundației Academia Civică constituie o încălcare a dreptului de proprietate intelectuală şi se pedepseşte conform legii privind drepturile de autor şi drepturile conexe, în vigoare.
Citește mai mult la: http://www.memorialsighet.ro/termeni-si-conditii/
SUNTEŢI DE ACORD CU ACEŞTI TERMENI?
|
ARGUMENT
Greu de crezut, dar majoritatea celor care s-au întâlnit la București în ziua de 29 mai 2002, chemați să reconstituie mișcarea de rezistență și disidență din anii ’70 și ’80 ai secolului trecut, nu se cunoșteau personal. Pentru că numele lor intraseră în conștiința publică pe calea undelor, chipurile lor erau ale unor necunoscuți, veniți din altă lume, a mitului generației lor, de care nu reușeau să se desprindă. Unii veneau din Cluj, Ploiești sau Brașov, alții din București, alții din străinătate. Unii mai cunoscuți, alții mai puțin cunoscuți. Unii având în urmă ani de închisoare, alții trecuți prin urmăriri și anchete, alții obligați să ia drumul exilului. Unii veniți din interiorul sistemului, alții – dinafara lui. Cu toții la un loc dădeau impresia unei puteri mai mari decât suma puterii fiecăruia din ei. Și totuși au fost despărțiți. Mulți dintre ei se vedeau pentru prima dată față în față și se întrebau de ce n-au reușit să facă împreună ceea ce făcea fiecare în parte, dacă i-a împiedicat distanța, teroarea Securității, blocarea comunicării sau lipsa genetică de solidaritate.
De ce această risipire? Pornind de la aniversarea unui sfert de veac de la mișcarea contestatară a lui Paul Goma, participanții la dezbatere și-au parcurs propriile experiențe, și-au căutat punctele comune de acțiune, și-au explicat reușitele și înfrângerile. Cu toții și-au analizat prezentul, locul actual în societate și au ajuns la concluzia dezamăgitoare că lumea de azi îi respinge de fapt, nedorind să-i cunoască sau considerând că istoria ar fi evoluat și fără ei exact la fel.
Și totuși, cu sau fără satisfacția succesului, lupta lor nu a fost întrutotul zadarnică, pentru că numele acestor oponenți și disidenți au desenat, într-o societate a supunerii și umilinței, relieful demnității de care istoria unui popor are atâta nevoie.
Fie și numai pentru acest motiv, lupta lor a meritat sacrificiile, iar înfrângerea lor valorează cât o victorie.
Editorul
