Din “marea de amar”

Home » Română » Memorial » Din “marea de amar”

Sub acest titlu, inaugurăm o nouă secţiune a site-ului nostru dedicată victimelor comunismului. Vom întâlni povestea vieţii unor oameni care au pătimit pentru credinţa şi caracterul lor. Amnezia din societatea noastră îi condamnă a doua oară aneantizând atât amintirea lor cât şi modelul uman pe care l-au reprezentat.
„Ne-am obişnuit (poate pentru că atâţia ani victimele comunismului au fost uitate, contestate sau chiar hulite) să folosim sobrietatea ştiinţifică şi să evităm abordarea sentimentală a cercetărilor. Acolo unde am găsit documente le-am folosit, acolo unde nu am avut, am preferat să semnalăm lacuna; unde am putut număra victimele am făcut-o; unde nu, am preferat aproximarea ordinului de mărime. Dar, chiar folosind precauţia cea mai drastică pentru a evita riscul exagerării, ne facem vinovaţi faţă de fiecare ins năpăstuit din „marea de amar” (cum ar spune Eminescu), pentru că l-am transformat oricum într-o cifră sau într-o fracţiune de cifră, iar cifrele sunt prin definiţie reci şi distante.

În fiecare atom al acestui univers de suferinţă se ascunde un om, o biografie care trece prin cercurile infernului, dar îşi păstrează gândurile, sentimentele şi memoria proprie (…)

(…) Luând fiecare caz în parte, te cutremuri mai mult decât în faţa statisticii efectuate pe mii sau milioane de cazuri. Fixând un singur chip înţelegi mai mult decât dintr-un convoi de sclavi. Istoricul care a murit la Sighet pentru că a refuzat să-şi abjure scrierile; bătrânul colonel care a străbătut toate fronturile şi a murit de septicemie după ce lipitorile i-au supt venele în orezăria unde fusese dus la muncă forţată; cei trei copii bănăţeni – doi gemeni de un an şi fratele lor mai mare – morţi de frig în decurs de o săptămână în bordeiul deportării lor în Bărăgan; studentul care s-a sinucis la Piteşti ca să scape de torturile „reeducării”; ţăranul cu un iugăr de pământ, mort în închisoarea unde a ajuns pentru că pusese la poştă o scrisoare „cu conţinut denigrator”; fiii şi fiicele respinşi de la şcoală ca „duşmani ai poporului”; mamele obligate să divorţeze de taţii închişi pentru a salva „dosarul de cadre al copiilor”; savantul care şi-a sacrificat viaţa pentru a salva de pneumonie un tânăr; marii ctitori ai României coborâţi de pe culmile Unirii din 1918 în temniţele mucegăite de la Galaţi, Sighet, Aiud şi Râmnicu Sărat…
Toate aceste frânturi de imagini sunt acuzaţii la adresa regimului criminal care ne-a scos pentru o jumătate de veac din Europa şi a încercat să ne facă să uităm cine am fost…

…Nu toate victimele au fost martiri, dar toate ne roagă, din cerul lor, să nu le uităm.”

Romulus Rusan (2006)

Cuprins Din marea de amar (lista cu toate biografiile publicate în această secțiune)

Cicerone Ionițoiu (8 mai 1924-26 ianuarie 2014)

Membru în conducerea Tineretului Universitar Naţional Ţărănist, Cicerone Ioniţoiu a fost arestat şi condamnat de şase ori şi a executat … Read More

Ion Pelivan (1 aprilie 1879-25 ianuarie 1954)

(n. 1 aprilie 1876, Răzeni, judeţul Lăpuşna, actualmente raionul Ialoveni din Republica Moldova – d. 25 ianuarie 1954, Sighet) … Read More

Duşmance ale poporului. Femei în închisorile comuniste / Recomandări de lectură

Dacă vreţi să stiţi mai mult despre femeile care au fost victime ale represiunii comuniste şi vreţi să le descoperiţi … Read More

Pr. Iosif Sabău: Voiau cu orişice preţ să ne determine să dăm declaraţii acuzatoare împotriva preoţilor

Iosif Sabău: Şi au urmat apoi arestările. Mi-am făcut iluzia că, dacă voi pleca de acasă, nu mă vor găsi. … Read More

Sora Clara: În momentul acela, celălalt anchetator, un căpitan, mi-a dat o lovitură aşa de puternică în piept, că am simţit că ceva a plesnit. Atât am spus: „Simt că a plesnit ceva în piept şi simt sânge în gură”.

Pe urmă, într-o seară, era în 7 decembrie atunci, la ora 7, la o altă anchetă, mi-au cerut să spun … Read More

Din “marea de amar”

Cicerone Ionițoiu (8 mai 1924-26 ianuarie 2014)

Ion Pelivan (1 aprilie 1879-25 ianuarie 1954)

Duşmance ale poporului. Femei în închisorile comuniste / Recomandări de lectură

Pr. Iosif Sabău: Voiau cu orişice preţ să ne determine să dăm declaraţii acuzatoare împotriva preoţilor

Sora Clara: În momentul acela, celălalt anchetator, un căpitan, mi-a dat o lovitură aşa de puternică în piept, că am simţit că ceva a plesnit. Atât am spus: „Simt că a plesnit ceva în piept şi simt sânge în gură”.

Emil Boșca-Mălin

La mulți ani, Niculina Moica!

In memoriam Teodor Stanca (25 martie 1933-13 octombrie 2023)

Elisabeta Rizea (28 iunie 1912 – 4 octombrie 2003)