Din “marea de amar”

Home » Română » Memorial » Din “marea de amar” - Page 11 of 115

Sub acest titlu, inaugurăm o nouă secţiune a site-ului nostru dedicată victimelor comunismului. Vom întâlni povestea vieţii unor oameni care au pătimit pentru credinţa şi caracterul lor. Amnezia din societatea noastră îi condamnă a doua oară aneantizând atât amintirea lor cât şi modelul uman pe care l-au reprezentat.
„Ne-am obişnuit (poate pentru că atâţia ani victimele comunismului au fost uitate, contestate sau chiar hulite) să folosim sobrietatea ştiinţifică şi să evităm abordarea sentimentală a cercetărilor. Acolo unde am găsit documente le-am folosit, acolo unde nu am avut, am preferat să semnalăm lacuna; unde am putut număra victimele am făcut-o; unde nu, am preferat aproximarea ordinului de mărime. Dar, chiar folosind precauţia cea mai drastică pentru a evita riscul exagerării, ne facem vinovaţi faţă de fiecare ins năpăstuit din „marea de amar” (cum ar spune Eminescu), pentru că l-am transformat oricum într-o cifră sau într-o fracţiune de cifră, iar cifrele sunt prin definiţie reci şi distante.

În fiecare atom al acestui univers de suferinţă se ascunde un om, o biografie care trece prin cercurile infernului, dar îşi păstrează gândurile, sentimentele şi memoria proprie (…)

(…) Luând fiecare caz în parte, te cutremuri mai mult decât în faţa statisticii efectuate pe mii sau milioane de cazuri. Fixând un singur chip înţelegi mai mult decât dintr-un convoi de sclavi. Istoricul care a murit la Sighet pentru că a refuzat să-şi abjure scrierile; bătrânul colonel care a străbătut toate fronturile şi a murit de septicemie după ce lipitorile i-au supt venele în orezăria unde fusese dus la muncă forţată; cei trei copii bănăţeni – doi gemeni de un an şi fratele lor mai mare – morţi de frig în decurs de o săptămână în bordeiul deportării lor în Bărăgan; studentul care s-a sinucis la Piteşti ca să scape de torturile „reeducării”; ţăranul cu un iugăr de pământ, mort în închisoarea unde a ajuns pentru că pusese la poştă o scrisoare „cu conţinut denigrator”; fiii şi fiicele respinşi de la şcoală ca „duşmani ai poporului”; mamele obligate să divorţeze de taţii închişi pentru a salva „dosarul de cadre al copiilor”; savantul care şi-a sacrificat viaţa pentru a salva de pneumonie un tânăr; marii ctitori ai României coborâţi de pe culmile Unirii din 1918 în temniţele mucegăite de la Galaţi, Sighet, Aiud şi Râmnicu Sărat…
Toate aceste frânturi de imagini sunt acuzaţii la adresa regimului criminal care ne-a scos pentru o jumătate de veac din Europa şi a încercat să ne facă să uităm cine am fost…

…Nu toate victimele au fost martiri, dar toate ne roagă, din cerul lor, să nu le uităm.”

Romulus Rusan (2006)

Cuprins Din marea de amar (lista cu toate biografiile publicate în această secțiune)

Ecaterina Ciobanu: În timpul foametei eu am avut de suferit foarte mult, ajunsesem la starea de distrofie completă.

În 1947 nimeni nu mai aveau nici o rezervă și oamenii de la noi din sat, dar și din toată … Read More

Foametea organizată din anii 1946-1947 din Basarabia

În primii ani ai celei de a doua ocupații sovietice a Basarabiei, autoritățile de la Kremlin au purces la înfometarea … Read More

In memoriam Ion Ilban (25.09.1930 – 9.07.2021)

Ion Ilban (25.09.1930 – 9.07.2021) Orice despărțire îndeamnă la meditație, naște nostalgii și trezește regrete. Dar despărțirea de Dl Ilban are conotații mai … Read More

Anastasia Ruch-Banaru: Frigul siberian le-a scurtat și le-a distrus viețile la toți

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 a avut loc cel de al doilea val de deportări din Basarabia. … Read More

70 de ani de la deportarea în Bărăgan. Rusaliile Negre, iunie 1951

Deportările din Banat şi Mehedinţi, din vara anului 1951, reprezintă unul (şi cel mai bestial) dintre numeroasele proiecte de epurare … Read More

Rusaliile Negre. Deportarea în Bărăgan. Raluca Moise n. Burileanu: Noi nu am avut copilărie, nu am avut nicio jucărie, nici măcar o păpușă din cârpe

Noi nu am avut copilărie, nu am avut nicio jucărie, nici măcar o păpușă din cârpe. Mă jucam cu sora … Read More

Rusaliile Negre. Deportarea în Bărăgan. Maria Popescu: Noi am început să plângem atunci, să rămâi sub cerul liber… Fără apă, fără mâncare, fără nimic

Și eram cu mămica și cu mama lu’ nepoata-mea, asta lu’ Ileana … ei, io copil cum eram, n-am băgat … Read More

Rusaliile Negre. Deportarea în Bărăgan. Viorica Roman: Ne-am trezit în dimineață, pe la patru, cu o armata peste noi, cu puștile spre noi, ne-am și speriat

… ne-am trezit în dimineață, pe la patru, cu o armata peste noi, cu puștile spre noi, ne-am și speriat… … Read More

Rusaliile Negre. Deportarea în Bărăgan. Valeriu Bosoancă: Perioada aia n-a fost copilărie absolut deloc

Perioada aia n-a fost copilărie absolut deloc. Cam toți colegii, toți cei de la școală cam dintr-a V-a încolo își … Read More

« 1 … 8 9 10 11 12 13 14 … 115 »