Dumitru Mitchievici, Martor la alegerile dintr-un sat de lângă București, 19 noiembrie 1946
Eram tânăr locotenent de 25 de nai în arma geniului, făcând parte dintr-o unitate de construcții Căi Ferate, cu sediul … Read More
Sub acest titlu, inaugurăm o nouă secţiune a site-ului nostru dedicată victimelor comunismului. Vom întâlni povestea vieţii unor oameni care au pătimit pentru credinţa şi caracterul lor. Amnezia din societatea noastră îi condamnă a doua oară aneantizând atât amintirea lor cât şi modelul uman pe care l-au reprezentat.
„Ne-am obişnuit (poate pentru că atâţia ani victimele comunismului au fost uitate, contestate sau chiar hulite) să folosim sobrietatea ştiinţifică şi să evităm abordarea sentimentală a cercetărilor. Acolo unde am găsit documente le-am folosit, acolo unde nu am avut, am preferat să semnalăm lacuna; unde am putut număra victimele am făcut-o; unde nu, am preferat aproximarea ordinului de mărime. Dar, chiar folosind precauţia cea mai drastică pentru a evita riscul exagerării, ne facem vinovaţi faţă de fiecare ins năpăstuit din „marea de amar” (cum ar spune Eminescu), pentru că l-am transformat oricum într-o cifră sau într-o fracţiune de cifră, iar cifrele sunt prin definiţie reci şi distante.
În fiecare atom al acestui univers de suferinţă se ascunde un om, o biografie care trece prin cercurile infernului, dar îşi păstrează gândurile, sentimentele şi memoria proprie (…)
(…) Luând fiecare caz în parte, te cutremuri mai mult decât în faţa statisticii efectuate pe mii sau milioane de cazuri. Fixând un singur chip înţelegi mai mult decât dintr-un convoi de sclavi. Istoricul care a murit la Sighet pentru că a refuzat să-şi abjure scrierile; bătrânul colonel care a străbătut toate fronturile şi a murit de septicemie după ce lipitorile i-au supt venele în orezăria unde fusese dus la muncă forţată; cei trei copii bănăţeni – doi gemeni de un an şi fratele lor mai mare – morţi de frig în decurs de o săptămână în bordeiul deportării lor în Bărăgan; studentul care s-a sinucis la Piteşti ca să scape de torturile „reeducării”; ţăranul cu un iugăr de pământ, mort în închisoarea unde a ajuns pentru că pusese la poştă o scrisoare „cu conţinut denigrator”; fiii şi fiicele respinşi de la şcoală ca „duşmani ai poporului”; mamele obligate să divorţeze de taţii închişi pentru a salva „dosarul de cadre al copiilor”; savantul care şi-a sacrificat viaţa pentru a salva de pneumonie un tânăr; marii ctitori ai României coborâţi de pe culmile Unirii din 1918 în temniţele mucegăite de la Galaţi, Sighet, Aiud şi Râmnicu Sărat…
Toate aceste frânturi de imagini sunt acuzaţii la adresa regimului criminal care ne-a scos pentru o jumătate de veac din Europa şi a încercat să ne facă să uităm cine am fost…
…Nu toate victimele au fost martiri, dar toate ne roagă, din cerul lor, să nu le uităm.”
Romulus Rusan (2006)
Cuprins Din marea de amar (lista cu toate biografiile publicate în această secțiune)
Eram tânăr locotenent de 25 de nai în arma geniului, făcând parte dintr-o unitate de construcții Căi Ferate, cu sediul … Read More
n. 15 oct. 1888, Rojişte (Dolj) – m. 16 nov. 1958, închisoarea Gherla avocat, fost director al Teatrului Naţional din … Read More
n. 13 oct. 1898, Caracal – 13 nov. 1953, închisoarea Ocnele Mari ofiţer Arestat la 11 iulie 1951, a fost … Read More
La 15 noiembrie 1987 s-a desfășurat pe străzile Brașovului prima manifestație în care, după peste patru decenii de nemulțumire mocnită, comunismul … Read More
29 octombrie – 11 noiembrie 1947: procesul P.N.Ţ., în urma căruia fruntaşii partidului au fost condamnaţi la ani grei de … Read More
Revoluţia din Ungaria a creat o atmosferă tensionată în rândul studenţilor… Noi nu ştiam foarte mult despre ce preconizează ungurii, ce … Read More
n. 8 aug. 1934, Brăila – m. 4 nov. 1951, închisoarea Gherla elev de liceu A fost arestat la 29 … Read More
n. 8 feb. 1888, Râmnicu Sărat – m. 4 nov. 1957, închisoarea spital Văcărești mecanic, domiciliat în București A fost … Read More
n. 17 iul. 1907, Strâmbeni, Suceava – m. 4 nov. 1961, închisoarea Botoșani cizmar Arestat în 15 august 1952, este … Read More