Gheorghe Gh. Miu, țăran din Răstoaca, Vrancea
Născut la 4 martie 1927, în Răstoaca (judeţul Vrancea), ţăran A fost arestat la 8 februarie 1958 pentru participarea la … Read More
Sub acest titlu, inaugurăm o nouă secţiune a site-ului nostru dedicată victimelor comunismului. Vom întâlni povestea vieţii unor oameni care au pătimit pentru credinţa şi caracterul lor. Amnezia din societatea noastră îi condamnă a doua oară aneantizând atât amintirea lor cât şi modelul uman pe care l-au reprezentat.
„Ne-am obişnuit (poate pentru că atâţia ani victimele comunismului au fost uitate, contestate sau chiar hulite) să folosim sobrietatea ştiinţifică şi să evităm abordarea sentimentală a cercetărilor. Acolo unde am găsit documente le-am folosit, acolo unde nu am avut, am preferat să semnalăm lacuna; unde am putut număra victimele am făcut-o; unde nu, am preferat aproximarea ordinului de mărime. Dar, chiar folosind precauţia cea mai drastică pentru a evita riscul exagerării, ne facem vinovaţi faţă de fiecare ins năpăstuit din „marea de amar” (cum ar spune Eminescu), pentru că l-am transformat oricum într-o cifră sau într-o fracţiune de cifră, iar cifrele sunt prin definiţie reci şi distante.
În fiecare atom al acestui univers de suferinţă se ascunde un om, o biografie care trece prin cercurile infernului, dar îşi păstrează gândurile, sentimentele şi memoria proprie (…)
(…) Luând fiecare caz în parte, te cutremuri mai mult decât în faţa statisticii efectuate pe mii sau milioane de cazuri. Fixând un singur chip înţelegi mai mult decât dintr-un convoi de sclavi. Istoricul care a murit la Sighet pentru că a refuzat să-şi abjure scrierile; bătrânul colonel care a străbătut toate fronturile şi a murit de septicemie după ce lipitorile i-au supt venele în orezăria unde fusese dus la muncă forţată; cei trei copii bănăţeni – doi gemeni de un an şi fratele lor mai mare – morţi de frig în decurs de o săptămână în bordeiul deportării lor în Bărăgan; studentul care s-a sinucis la Piteşti ca să scape de torturile „reeducării”; ţăranul cu un iugăr de pământ, mort în închisoarea unde a ajuns pentru că pusese la poştă o scrisoare „cu conţinut denigrator”; fiii şi fiicele respinşi de la şcoală ca „duşmani ai poporului”; mamele obligate să divorţeze de taţii închişi pentru a salva „dosarul de cadre al copiilor”; savantul care şi-a sacrificat viaţa pentru a salva de pneumonie un tânăr; marii ctitori ai României coborâţi de pe culmile Unirii din 1918 în temniţele mucegăite de la Galaţi, Sighet, Aiud şi Râmnicu Sărat…
Toate aceste frânturi de imagini sunt acuzaţii la adresa regimului criminal care ne-a scos pentru o jumătate de veac din Europa şi a încercat să ne facă să uităm cine am fost…
…Nu toate victimele au fost martiri, dar toate ne roagă, din cerul lor, să nu le uităm.”
Romulus Rusan (2006)
Cuprins Din marea de amar (lista cu toate biografiile publicate în această secțiune)
Născut la 4 martie 1927, în Răstoaca (judeţul Vrancea), ţăran A fost arestat la 8 februarie 1958 pentru participarea la … Read More
La mai puţin de 24 de ore de la desfăşurarea revoltei de la Cudalbi, în comuna vrânceană Răstoaca izbucnea o … Read More
născut în 1931 la Bănişor, Zalău Victor Gordan provenea dintr-o familie de ţărani, iar mentorul său fusese un preot catolic, … Read More
Născut la 16 noiembrie 1930, în Cudalbi (județul Galați), patru clase primare, țăran. A fost arestat la 14 ianuarie … Read More
La 11 ianuarie 1958, avea loc în comuna Cudalbi din judeţul Galaţi una dintre cele mai ample mişcări ţărăneşti împotriva … Read More
n. 1884 în Râșcani (Basarabia) judecător În 1940 este arestat de NKVD. Condamnat la 10 ani muncă silnică, este … Read More
(8 ianuarie 1873, Șimleul Silvaniei – 5 februarie 1953, închisoarea Sighet) Delegat la Marea Adunare de la Alba Iulia … Read More
În 1983, frații János și Fráncisc Barabas, împreună cu Piroska (Paraschiva) Márton, au realizat și au răspândit manifeste cu mesajul … Read More
Născut în 1933 la Bucureşti Absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti în vara anului 1958, este arestat la 25 … Read More