Scrisoare trimisă domnului Emil Constantinescu, preşedintele României
Timişoara, 19 decembrie 1996
Domnule Preşedinte,
În zilele de 18 şi 19 decembrie 1996, în cadrul „Săptămânii Recunoştinţei”, s-a desfăşurat la Timişoara, în organizarea Fundaţiei Academia Civică (în colaborare cu Memorialul Revoluţiei şi cu sprijinul Consiliului Europei), un simpozion internaţional despre Revoluţia Română, reunind istorici, participanţi şi martori ai evenimentelor din decembrie ’89. Tema acestui simpozion a fost: „Decembrie 1989 – o enigmă care împlineşte şapte ani”.
Domnule Preşedinte,
Participanţii la acest simpozion vă solicită, în spiritul angajamentului pe care l-aţi luat în faţa timişorenilor în urmă cu câteva zile, la 16 decembrie 1996, să faceţi uz de prerogativele Dumneavoastră pentru a cere tuturor celor abilitaţi îndepărtarea piedicilor din calea aflării adevărului despre un regim care, pe parcursul ultimei jumătăţi de veac, este responsabil de numeroase crime, printre care şi cele din decembrie ’89.
Convinşi că veţi fi alături de noi în acest demers esenţial pentru societatea românească, vă solicităm acordarea întregului dumneavoastră sprijin pentru ca Decembrie ’89 să nu mai rămână şi în viitor o enigmă.
Cu stimă şi speranţă,
Participanţii la Simpozionul „Decembrie 1989 – o enigmă care împlineşte şapte ani”
Timişoara, 19 decembrie 1996
Moţiune, Sighet, 22 iunie 1997
Participanţii la lucrările celui de-al V-lea Simpozion Sighet, ştiind că istoria română a secolului al XX-lea este incomplet şi deformat reflectată în manualele şcolare, fiind încă tributară falsificărilor din perioada comunistă, propun Ministerului Educaţiei Naţionale să preia ca materiale de studiu pentru autorii de manuale lucrările prezentate la simpozioanele Sighet.
În acest fel anul şcolar 1997-1998 ar deveni începutul unei noi abordări a istoriei în şcoală, bazată pe adevăr şi morală.
Scrisoare deschisă adresată domnului Emil Constantinescu, preşedintele României
Sighet, 22 iunie 1997
Domnule Preşedinte,
În zilele de 20-22 iunie 1997, s-a desfăşurat la Sighet, în organizarea Fundaţiei Academia Civică, cea de-a cincea ediţie a Memorialului dedicat victimelor comunismului, celor care şi-au găsit un tragic sfârşit în cei 45 de ani de teroare instaurată în România după 6 martie 1945. Dar, din nefericire, astăzi, la fel ca în urmă cu doi ani, când participanţii la acest simpozion au adresat autorităţilor textul unei moţiuni care solicita deschiderea arhivelor comunismului, situaţia nu s-a schimbat.
Ca şi atunci, istoria comunismului nu poate fi scrisă încă. Dacă înainte de 1996 acest impas putea fi socotit drept o expresie a voinţei politice, vizând camuflarea trecutului incomod al unora dintre cei aflaţi atunci la putere, credem că astăzi el nu îşi mai găseşte sensul. Totuşi, atât cadrul legislativ, cât şi persoanele responsabile de destinul arhivelor comunismului au rămas aceleaşi – ca şi piedicile în aflarea adevărului despre un regim care i-a îndreptat pe români împotriva românilor şi a înrobit ţara vreme de o jumătate de veac.
Consecinţele menţinerii acestei stări de fapt sunt păgubitoare nu doar prin semnificaţie, de neasumare, sub pretexte nefundamentate, a transparenţei ca principală regulă a democraţiei – ci şi prin prelungirea efectelor nefaste ale unui rău ce nu poate fi exorcizat: comunismul. La mai bine de 7 ani de la Revoluţia din decembrie 1989 nu s-au scris, datorită inaccesibilităţii arhivelor, studii de sinteză privind istoria comunismului în România. Fapt cu atât mai grav cu cât, astfel, răul făcut milioanelor de oameni de regimul comunist nu poate fi nici cunoscut, nici reparat.
De aceea, reînnoim apelul trimis autorităţilor de participanţii la Simpozionul internaţional „Decembrie 1989 – o enigmă care împlineşte şapte ani”, desfăşurat la Timişoara în 18-19 decembrie 1996, de a face uz de prerogativele Dumneavoastră pentru a îndepărta piedicile din calea aflării adevărului despre comunism.
Solicităm modificarea Legii Arhivelor Naţionale (care interzice practic accesul la arhivele PCR), scoaterea de sub tutela SRI a arhivei fostei Securităţi şi punerea ei la dispoziţia societăţii civile, a fiecărui cetăţean interesat de propriul dosar (după modelul german), precum şi susţinerea unui proiect legislativ pentru anularea sentinţelor în procesele politice pronunţate în anii comunismului şi a efectelor acestora.
Suntem convinşi, ca şi Dumneavoastră, că numai prin promovarea şi sprijinirea acestor iniţiative, în spiritul adevărului, putem spera în renaşterea morală a societăţii româneşti.
Semnează:
Participanţii la cea de-a cincea ediţie a
simpozionului internaţional „Memorialul Sighet”
Sighet, 22 iunie 1997
Mesaje similare au fost depuse la registratura instituţiilor următoare, respectiv adresate următorilor demnitari:
Domnului Petre Roman, preşedintele Senatului, Domnului Ion Diaconescu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Domnului Valeriu Stoica, ministru al Justiţiei
Din păcate nu s-a primit nici un răspuns.
Apel către preşedintele României
La 10 martie 2006 a avut loc la sediul Grupului de Dialog Social lansarea unui apel catre preşedintele României prin care i se cere să condamne oficial comunismul în faţa Camerelor Reunite ale Parlamentului.
Apelul a fost semnat de 44 ong-uri (între care Fundaţia Academia Civică) şi de 515 personalităţi, între care numeroşi reprezentanţi ai fundaţiei şi ai Memorialului. Apelul este însoţit de un Raport în 21 puncte, întocmit după sumarul tematic al Memorialului Sighet.
