Memento pentru viitor
Sighetul-Marmaţiei
Alina Steţiuc
cl. a XI-a, Liceul Teoretic „Mihail Berezovschi”, Chişinău
În iulie a.c., împreună cu alţi șapte elevi din Republica Moldova, am luat calea Sighetului, localitate situată în partea de nord-vest a României, asociată, pe bună dreptate, de către poeta Ana Blandiana cu un buchet de flori aşezat într-o vază: Marea Neagră. Autocarul Chişinău–Bucureşti ne-a adus în micul Paris. O întâlnire de neuitat. Graţie atenţiei şi bunăvoinţei celor de la Fundaţia Academia Civică, am trăit emoţii deosebite, care mă urmăresc şi azi. Mă întreb unde se află acel izvor din care beau apă aceşti oameni cu suflet mare: Zinovia Pavlica, Luminiţa Iosub, Virginia Ion, Ana Cârstea? Deplasarea spre Sighet cu trenul Bucureşti–Sighet a început la apusul soarelui, de aceea n-am contemplat imaginile ce se perindau prin fereastră. În zorii zilei am constatat că priveliştile Sighetului îţi taie respiraţia. Timp de 10 zile hotelul Coroana a fost casa noastră.
În sala de conferinţe a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei au avut loc cursurile Şcolii de Vară, ediţia a X-a, organizate de Fundaţia Academia Civică în colaborare cu Fundaţia Konrad Adenauer, cu sprijinul Serviciului cultural al Ambasadei Franţei la Bucureşti şi al Institutului Polonez. Rectorul Şcolii de Vară, Stephane Courtois, moderatorul Romulus Rusan şi preşedintele–fondator Ana Blandiana s-au remarcat printr-o bunăvoinţă deosebită. Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei este un proiect al Fundaţiei Academia Civică, desfăşurat din 1993 şi aflat din 1995 sub egida Consiliului Europei.
Şcoala de Vară a întocmit un program variat şi foarte consistent, în program un loc aparte a revenit prelegerilor ţinute de istorici cu renume, savanţi, analişti politici, sociologi din România (Andrei Pleşu, Alexandru Zub, Nicu Ioniţă, Rodica Palade), Marea Britanie (Denis Deletant, Londra), Franţa (Stephane Courtios, Paris), Polonia (Alicja Wancerz-Gluza, Varşovia, Konrad Bialecki, Poznan), Germania (Helmut Muller-Enbergs, Berlin), Luxemburg (Michel Thomas Penette), Republica Moldova (Emilian-Galaicu Păun).
Emoţii profunde am trăit în timpul vernisării sălilor: Rezistenţa anticomunistă din România, Femei în închisori, Reprimarea culturii: artişti în închisoare. Atelierele de istorie orală au elucidat momente de neuitat. Am ascultat comunicarea domnului Nicu Ioniţă (Paşcani) despre traumele postdetenţie cu lacrimi în ochi. Trebuie să recunosc că este un merit ieşit din comun atât al organizatorilor, cât şi al conferenţiarilor să aduni circa 100 de elevi din toate judeţele României şi din Republica Moldova în fiecare an şi să le deschizi ochii asupra unei felii de istorie dificilă cum este aceea din timpul dictaturii comuniste. Bunăvoinţa organizatorilor a depăşit aşteptările noastre atunci când uşile bibliotecii Fundaţiei Academia Civică s-au deschis şi am luat cunoştinţă de noi titluri de carte, pentru ca apoi unele dintre ele (alegerea ne-a aparţinut) să ne fie oferite în dar. Mulţi participanţi ai Şcolii de Vară au beneficiat de premii (Miron Costin, Arvunescu — colecţii bogate de beletristică) şi de aprecieri.
Am plecat de la Sighet susţinând excepţionala idee enunţată de Ana Blandiana, sufletul acestei şcoli, referitoare la memorie ca formă de justiţie. Am revenit acasă cu o altă viziune asupra unor evenimente, informată despre practici politice de genul fascismului şi comunismului, am revenit acasă cu dorul de adevăr, de schimbare, de libertate. Pentru mine Şcoala de Vară de la Sighet a însemnat o experienţă unică.
Vă propun în continuare câteva fragmente din eseul prezentat la acest concurs cu subiectul: „Consultaţi Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste şi dezvoltaţi în scris trei recomandari din finalul raportului pe care le consideraţi prioritare”.
Memento pentru viitor
Motto: Ar rămânea puţin din ce numim conştiinţă, dacă am putea şterge din minte consecinţele fireşti ale faptei rele. Nicolae Iorga, Multatuli
(…) Regimul comunist a marcat societatea lăsând amprente greu de înlăturat, care periclitează dezvoltarea raţiunii sociale. Politica promovată de regimul comunist a fost o politică de teroare, mascată de voalul de promisiuni proliberaliste şi prooccidentale de nerealizat, promisiuni science-fiction care au viciat mentalitatea oamenilor, mulţi dintre care plutesc şi astăzi pe valurile disperării şi ale sărăciei. Minciuna, corupţia şi fărădelegea sunt flagelurile regimului comunist, care au distrus sistemul de valori general-umane. Regimul comunist nu este apt să accepte drepturile omului. Iată de ce ţările guvernate de aşa-numitele coaliţii roşu-oranj sunt responsabile de numeroase dosare la CEDO. Oamenii din perioada comunistă au jucat forţat pe scena creată de dictatura comunistă. A venit timpul să examinăm şi să reevaluăm piesele lor de teatru spre o mai bună înţelegere a acestora.
(…) Primul deceniu al mileniului trei se derulează frenetic, fiecare generaţie se distanţează vertiginos de anii regimului comunist. Astăzi acest regim, pentru a supravieţui, încearcă să-şi pună altă mască, să joace altă piesă, să trateze altfel anumite principii ale programului său. Să nu-i oferim această şansă, să reflectăm veridic în mass-media politica acestui partid, să analizăm substanţial şi detaliat consecinţele politicii în discuţie în pagini web, pliante şi monografii.
Tamara Golban
cl. a XII-a, Liceul Teoretic „Vasile Lupu”, Susleni, Orhei
Impresii despre Şcoala de Vară de la Sighet
Dacă ai avut vreodată posibilitatea de a păşi pragul Memorialului de la Sighet, ar trebui să te consideri o persoană norocoasă. La fel ca mine. Anume acea clipă poate schimba cursul destinului tău care, până atunci, se alimenta cu idei şi concepţii nesigure, deloc rezistente. Doar atunci când te afli în perimetrul acestui muzeu, simţindu-i suflul puternic ancorat de istoria suferinţei poporului român, conştientizezi – ca în faţa unei oglinzi – adevărul. Un adevăr care rezistă prin dimensiunea mărturiilor victimelor regimului comunist. Mărturii care ar trebui să ne elibereze, odată pentru totdeauna, de teroarea şi spaima istorică la care am fost supuşi.
Şcoala de Vară de la Sighet a făcut lumină în inimile şi sufletele noastre. Să nu lăsăm să ni se închidă această carte de adevăr istoric, căci altfel, cale de întoarcere la viaţă nu există.să ia cunoştinţă de crimele săvârşite de acest regim, de politica represivă pe care a promovat-o consecvent decenii la rând, de îndobitocirea la care au fost supuşi părinţii şi bunicii noştri. Informarea obiectivă este garantul unui viitor prosper. Organele de resort ale statului trebuie, în primul rând, să se implice în ceea ce priveşte „declararea crimelor şi abuzurilor regimului comunist — în baza dovezilor existente — ca fiind crime împotriva umanităţii şi, în consecinţă, imprescriptibile juridic”. (…) Consider de datoria unei societăţi democratice să aibă discernământ, curaj şi să condamne crimele regimului totalitar conform legilor juridice funcţionale într-o societate democratică. A te limita la declararea crimelor împotriva umanităţii, comise de către regimul comunist, fără a le condamna vehement şi irevocabil înseamnă a deveni complice la subjugarea în continuare a poporului român.
articol preluat din http://www.clipa.in.md/img/2007,4/4.pdf
