« Rusaliile Negre : Deportarea în Bărăgan »
18/19 iunie 1951 – 26 noiembrie 1956
un articol de Ilinca Balş, Cologny/GE
În luna iunie se împlinesc 60 de ani de la deporterea în Bărăgan a 44 000 de oameni, femei, bărbaţi, bătrâni, copii şi chiar nou-născuţi. Astfel, în acea noapte de 18/19 iunie, de Rusalii, fără nici un anunţ prealabil, bănăţeni şi mehedinţeni au fost scoşi din gospodăriile lor, aruncaţi în vagoane de animale (cu ce au apucat să adune în grabă) şi depuşi, după două săptămâni, în mijlocul Câmpiei Române pe lângă un punct de apă. Locul lor, delimitat de patru ţăruşi, era un teren pe care creştea iarba stepei… Pentru executarea acestui plan diabolic, în perioada comunistă a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej s-au pus în funcţie forţe uriaşe: 10 000 militari conduşi de 25 000 activişti de partid.
Povestea tragică a acestor oameni este prezentată în expoziţia « Rusaliile Negre : Deportarea în Bărăgan ». Între 25 martie şi 1 mai, Muzeul Naţional al Satului « Dimitrie Gusti » din Bucureşti a găzduit această remarcabilă expoziţie realizată de istoricul Romulus Rusan în colaborare cu Ioana Boca, Virginia Ion, Angela Bilcea şi Andreea Cârstea. Această nouă mărturie a tristei epoci comuniste face parte din proiectul « Memoria deportărilor din România » susţinut de programul « Europa pentru cetăţeni. Memoria activă a Europei ». Expoziţia se compune din 28 de panouri prezentate cronologic şi tematic, ilustrând: situaţia internaţională din anii 50 (ex. :excluderea Iugoslaviei din Biroul Informativ al partidelor comuniste şi muncitoreşti/ « Kominform », cu începere din 1948) ; alcătuirea listelor negre cu fruntaşii satelor, cu intelectualii ; executarea deportării ; viaţa şi supravieţuirea în condiţii extrem de grele a familiilor deportate ; clădirea adăposturilor, hrana, boala, moartea. Este ilustrat în mod sugestiv cotidianul tragic al acestor oameni nevinovaţi din judeţele Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi, oamenii locului, dar şi bucovineni şi basarabeni refugiaţi în 1941, odată cu alipirea Basarabiei şi a unei părţi din Bucovina Uniunii Sovietice.
Impresionante sunt cele patru panouri negre unde sunt înscrise numele celor care au murit în Bărăgan – 1600 de suflete, dintre care 175 de copii. Manechine îmbrăcate în costume populare de doliu şi doi trandafiri roşii aduc un modest dar şi mişcător omagiu celor dispăruţi.
În 1956, deportaţii se întorc în satele lor unde majoritatea îşi găsesc casele ocupate de oamenii regimului. « Care a fost rostul dezrădăcinării acestor oameni ?, Se temea regimul comunist de hărnicia, de seriozitatea lor, de speranţa cu care ei aşteptau ca americanii să-i elibereze, pătrunzând în ţară prin Iugoslavia lui Tito ? » Acestea sunt cele două întrebări ridicate de expoziţie.
Povestea satelor Rubla, Lăţeşti, Dropia, Zagna etc. nu se termină cu plecarea dezrădăcinaţilor. După 1955 şi până în 1964 în aceste locuri au fost trimişi foşti deţinuţi politici cu domiciliu obligatoriu (DO) având suplimente de pedeapsă între 12 şi 60 luni. Amintim dintre politicienii şi oamenii de cultură pe Corneliu Coposu, Ion C. Brătianu, Constantin C. Giurescu, Ion Diaconescu, Camil Demetrescu, Hans Bergel, studenţii Paul Goma, Dan Mugur Rusiecki, Ion Varlam.
Expoziţia – bazată pe documente inestimabile din Arhiva Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului (CISAC, director : Romulus Rusan) – menţine memoria atrocităţilor comuniste prin cele 6000 ore de înregistrare de istorie orală, o sută de mii de fişe de detenţie polotică, mii de fotografii şi sute de filme documentare.
După Bucureşti, expoziţia a fost prezentată la Timişoara, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare « Eugen Todoran », la 19 mai, la Muzeul de Artă din Drobeta –Turnu Severin şi la 2 iunie, la Memorialul Sighet. La acest eveniment, în toate oraşele citate, au fost prezenţi şi au luat cuvântul foşti deportaţi şi foşti deţinuţi politici. În public se remarcau numeroşi tineri, elevi de liceu şi studenţi.
Trebuie să amintim că Fundaţia Academia Civică a organizat pe data de 2 iunie, la « Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei » din Sighet, Ziua Memoriei, zi de reculegere în memoria celor ce au îndurat inimaginabile suferinţe. La vernisajul expoziţiei a fost dezbătută tema: « Deportările – o formă de genocid », la care au participat aproape 200 de foşti deţinuţi politici şi deportaţi.
Cu prilejul expoziţiei, a fost efitat în martie 2011 un audiobook « Rusaliile Negre: Deportarea în Bărăgan ». Editor: CISAC din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei. Fundaţia Academia Civică. Au fost selectate, de către Angela Bilcea şi Andreea Cârstea, 17 mărturii impresionante care ne aduc aminte de suferinţele acestor oameni bătuţi de soartă.
Subiectul deportărilor în Bărăgan a fost tratat şi în următoarele cărţi :
– MUNCI ŞI ZILE ÎN BĂRĂGAN. Elena Spijavca. Fundaţia Academia Civică, Bucureşti. Colecţia « Interval », editor Romulus Rusan. Ed. a 2-a, 2011, 158 p.
– LUMI ÎN DESTINE. Memoria Generaţiilor de început de secol din Banat. Volum coordonat de Smaranda Vultur. Editura Nemira. Bucureşti, 2008. 364 p.
– IMITAŢIE DE COŞMAR. Ana Blandiana. Editura du Style. Bucureşti, 1995. 430 p
Cărţile şi audiobookul editate de Fundaţia Academia Civică se pot obţine scriind la adresa acivica@memorialsighet.ro. Cei ce vor să afle mai mult despre această perioadă cumplită, să nu uite şi să transmită mai departe memoria victimelor comunismului, pot să consulte şi site-ul www.memorialsighet.ro
Mulţumim pentru documentare şi informaţii doamnelor Ana Blandiana şi Ioana Boca, precum şi domnului Romulus Rusan.
*
Lucrarea « Lieber den Tod als in der Knechtschaft leben ! » (Emil Wiederkehr, Veritas-Verlag. Luzern, 1955, 48 p.) cuprinde o serie de date referitoare la deportările din România, menţionate mai ales în capitolul “Sowiet-Spezialisten deportieren vier Millionen Rumänen”. O hartă (pp. 24-25) indică oraşele şi zonele geografice din care o parte din populaţie a fost deportată, precum lagărele şi satele alcătuite din deportaţi (DOD).
articol apărut în revista Căminul românesc, 2011, nr. 2, iunie
