Cum a fost posibil să se piardă atât de repede, în răstimpul ultimelor trei decenii, caracterul incontestabil al democrațiilor liberale, atât pe plan intern, cât pe cel al ordinii internaționale bazate pe reguli? Care sunt principalele etape ale mișcării revizioniste pe plan extern, jalonate de războiul lui Vladimir Putin împotriva Occidentului? În ce constă proiectul revizionist integral al lui Putin? Prin ce mecanisme ale revizionismului intern – curent contestatar anti-sistem – s-a ajuns la disoluția centrului politic și la revenirea în forță a ideologiilor? De ce a repornit istoria într-o direcție amenințătoare și care ar fi soluțiile pentru ca democrațiile liberale occidentale să revină la o ordine internațională bazată pe reguli? În cadrul seriei de conferințe „Justiția memoriei”, prelegerea profesorului și politologului Valentin Naumescu, intitulată „Cum am ajuns aici? Sfârșitul sfârșitului istoriei”, susținută în 17 ianuarie 2025, la reprezentanța din București a Memorialului Victimelor Comunismului la București, constituie o elegantă și densă analiză a recentei evoluții a democrațiilor liberale, minate de noua mișcare revizionistă, de pericolul reluării istoriei și de agresiunea hibridă a Rusiei și a dictaturilor orientale împotriva Occidentului.
VALENTIN NAUMESCU este profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj, președintele think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) și directorul Centrului EUXGLOB. Este abilitat în conducerea de doctorate în domeniul relații internaționale și studii europene și este coordonatorul programului de master de Relații Internaționale, Politică Externă și Managementul Crizelor (în limba engleză) de la UBB Cluj. Între 2005 și 2007 a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, iar între 2008 și 2012 a fost consulul general al României la Toronto. Are gradul diplomatic de ministru-consilier, obținut prin concurs. A publicat 23 cărți, în România și în străinătate (Marea Britanie, Canada, Olanda), ca autor unic, coautor, editor sau coeditor și peste 60 de articole științifice și capitole/studii în reviste de specialitate și volume colective. Printre cărțile publicate în ultimii ani se numără: Politica marilor puteri în Europa Centrală și de Est. 30 de ani de la sfârșitul războiului rece (Humanitas, 2019); The New European Union and Its Global Strategy: From Brexit to PESCO (Cambridge Scholars Publishing, 2020); Războiul pentru supremație SUA-China și cele cinci forțe care schimbă lumea. Consecințe pentru România (Polirom, 2022) și Great Powers’ Foreign Policy: Approaching the Global Competition and the Russian War against the West (Brill, 2023).
***
Ciclul de conferințe „Justiția memoriei”, organizate de Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino, coordonate și moderate de jurnalistul şi eseistul Cristian Pătrășconiu, propune idei și dezbateri în jurul unor teme de ardentă actualitate, reliefând rolul și importanța memoriei în evocarea și înțelegerea faptelor petrecute în perioada comunismului, sistem politic ce a provocat cele mai multe victime din întreaga istorie a umanității.
Titulatura conferințelor pe care le derulează, în parteneriat, Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino este inspirată de o formulă celebră a cărei autoare este Ana Blandiana: „Atunci când justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiție”.
***
Fundația Academia Civică a fost întemeiată ca urmare a sugestiei Consiliului Europei de a crea o fundație care să realizeze şi să administreze proiectul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenței de la Sighet, adoptat de înaltul for internațional.
Proiectele Fundației Spandugino consolidează un model cultural al responsabilității pentru un viitor mai bun, în jurul a trei axe esențiale: reorientarea către valorile profund umane și viața spirituală autentică, educația insuflată de mentorii slujitori ai marilor idei, recuperarea memoriei ca sursă a posibilităților vii ale trecutului.
