Care au fost principalele etape parcurse de Republica Moldova în cei 33 de ani care au trecut de la declararea independenței sale? De ce este important să rememorăm evenimentele începând chiar cu momentul intrării trupelor sovietice în Basarabia, în 28 iunie 1940, pentru a înțelege mai bine contextul actual? În ce măsură turbulențele politice, diversiunile și imixtiunile oligarhilor au făcut posibil ca statul să rămână, mai ales în primele două decenii de după 1991, în zona de influență rusească? Cum s-ar putea explica faptul că Republica Moldova nu a reușit să înainteze mai repede pe drumul său proeuropean, rămânând atâta timp la periferia lumii civilizate?
În cadrul seriei de conferințe „Justiția memoriei”, prelegerea scriitorului și publicistului Vitalie Ciobanu, intitulată „Republica Moldova: 33 de ani de independență”, susținută în 27 iunie 2024, la reprezentanța din București a Memorialului Victimelor Comunismului, constituie o pertinentă și atent structurată analiză a unei perioade decisive pentru evoluția acestei țări, relevând atât cauzele reîntoarcerii sale, pentru o vreme, în sfera influenței rusești, cât și importanța afirmării identității românești de-a lungul ultimelor decenii.
***
Vitalie Ciobanu este prozator, eseist, ziarist și critic literar. Licențiat în jurnalism la Universitatea de Stat din Chișinău (1986), redactor-șef al Editurii Hyperion în perioada 1986–1993, este, din 1994, redactor-șef al revistei Contrafort, iar din 2004 președintele PEN Centru Moldova. Colaborează la cele mai importante reviste culturale românești și participă
la colocvii și conferințe internaționale. Pentru scrierile sale, multe incluse în antologii literare apărute în România, Republica Moldova şi în străinătate, a fost distins cu numeroase premii, dintre care: Premiul pentru Eseu al Uniunii Scriitorilor din România (1999); Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2019); Premiul Național al Republicii Moldova (2021). Publicații (selecție): Schimbarea din strajă (roman), 1991; Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova (eseuri), 2005; Literatur Express: Europa de la fereastra vagonului. Jurnal
pe două voci (în colaborare cu Vasile Gârneţ), 2007; Scribul în grădina fermecată: Jurnal de lectură, 2014; Vin rușii! 5 perspective asupra unei vecinătăți primejdioase (co-autor), 2018; Zilele după Oreste (proză scurtă), 2019; Revanșa literaturii. Ficțiuni critice, 2019; „Stat captiv”, mod de folosire: Republica Moldova, 2024.
***
Ciclul de conferințe „Justiția memoriei”, organizate de Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino, coordonate și moderate de jurnalistul şi eseistul Cristian Pătrășconiu, propune idei și dezbateri în jurul unor teme de ardentă actualitate, reliefând rolul și importanța memoriei în evocarea și înțelegerea faptelor petrecute în perioada comunismului, sistem politic ce a provocat cele mai multe victime din întreaga istorie a umanității.
Titulatura conferințelor pe care le derulează, în parteneriat, Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino este inspirată de o formulă celebră a cărei autoare este Ana Blandiana: „Atunci când justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiție”.
***
Fundația Academia Civică a fost întemeiată ca urmare a sugestiei Consiliului Europei de a crea o fundație care să realizeze şi să administreze proiectul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenței de la Sighet, adoptat de înaltul for internațional.
Proiectele Fundației Spandugino consolidează un model cultural al responsabilității pentru un viitor mai bun, în jurul a trei axe esențiale: reorientarea către valorile profund umane și viața spirituală autentică, educația insuflată de mentorii slujitori ai marilor idei, recuperarea memoriei ca sursă a posibilităților vii ale trecutului.
