Conferința Monicăi Pillat, Memoria cartilor. Familiile Ion Pillat si Gheorghe Ene Filipescu

Plecând de la convingerea că memoria păstrată în cărți are tripla funcție de a asigura continuitatea tradiției în istoria unei ființe și a unei comunități, de a întări coeziunea între oameni, culturi și țări, creând punți între valorile naționale și cele universale, și de a oferi minții rezistența spirituală împotriva haosului, autoarea arată, cu exemple concrete din drama propriei familii, cum și de ce au putut ajunge scrierea, ca și lectura unei opere, să fie considerate delicte în regimul comunist din România. În contrapondere, se arată rolul salvator al culturii care a menținut în viață pe cei aflați atunci în închisorile dictaturii. În încheiere, se fac referiri la „cărțile justiției postume” care păstrează vie pentru prezent memoria celor sacrificați.

MONICA PILLAT este nepoata poetului Ion Pillat şi a pictoriţei Maria Pillat-Brateş, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, Secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de Limbi Germanice, Secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatură comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970–1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de Limbi Străine, Universitatea din Bucureşti (1973–2005). Scrieri (selecție): poezie: Duet în alb. Poezii 2005–2015 (Humanitas, 2016); Aproape în departe. Poeme 2019–2022 (Spandugino, 2022); O candelă în noapte (Spandugino, 2024); proză: Cei 13 și misterul (Ed. Tineretului, 1968, premiul Uniunii Scriitorilor); Dansul memoriei (Ed. Baroque Books & Arts, 2020); memorialistică: Bunicul meu fără mormânt. Gheorghe Ene Filipescu (Humanitas, 2022); critică literară: Cultura ca interior. Studii de cultură şi literatură engleză şi română (Vremea, 2001); Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature (Universalia, 2003).

***

Ciclul de conferințe „Justiția memoriei”, organizate de Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino, coordonate și moderate de jurnalistul şi eseistul Cristian Pătrășconiu, propune idei și dezbateri în jurul unor teme de ardentă actualitate, reliefând rolul și importanța memoriei în evocarea și înțelegerea faptelor petrecute în perioada comunismului, sistem politic ce a provocat cele mai multe victime din întreaga istorie a umanității.

Titulatura conferințelor pe care le derulează, în parteneriat, Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino este inspirată de o formulă celebră a cărei autoare este Ana Blandiana: „Atunci când justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiție”.

***
Fundația Academia Civică a fost întemeiată ca urmare a sugestiei Consiliului Europei de a crea o fundație care să realizeze şi să administreze proiectul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenței de la Sighet, adoptat de înaltul for internațional.

Proiectele Fundației Spandugino consolidează un model cultural al responsabilității pentru un viitor mai bun, în jurul a trei axe esențiale: reorientarea către valorile profund umane și viața spirituală autentică, educația insuflată de mentorii slujitori ai marilor idei, recuperarea memoriei ca sursă a posibilităților vii ale trecutului.