A treia conferință din seria Justiția memoriei are loc în 15 decembrie, ora 17.
Ioan Stanomir vorbește despre Rusia, Uniunea Sovietică și noi: totalitarism, modele, memorie
Moderator: Cristian Pătrășconiu
Există în cultura rusă anumiți factori obiectivi responsabili pentru barbaria statului rus sau, dimpotrivă, putem vorbi despre o disjuncție totală între spiritul culturii și comportamentul acestui stat de-a lungul istoriei recente?
De ce este important să păstrăm o măsură a nuanței atunci când vorbim despre cei care nu s-au identificat cu preceptele criminale ale statului sovietic, respectiv cu cele ale statului rus?
Care sunt scriitorii ruși ce ilustrează „cealaltă Rusie”, ostilă deopotrivă intelighenției radicale și autocrației mesianice? Dar cei care au păstrat în opera lor anumite elemente ce salvează spiritul rus, chiar cu riscul de a se cufunda ei înșiși într-o existență subterană, scriind în clandestinitate?
Ce a însemnat, după cel de-Al Doilea Război Mondial, pătrunderea realismului socialist și a totalitarismului estetic în cultura română?
Există vreun instrument de cercetare prin care să putem explica enigma asocierii unor importanți creatori ruși cu regimul lui Vladimir Putin?
Cum putem delimita între oportunism și credința oarbă într-un regim criminal?
În cadrul ciclului de conferințe „Justiția memoriei”, prelegerea scriitorului, profesorului și gânditorului politic Ioan Stanomir, intitulată „
Rusia, Uniunea Sovietică și noi: totalitarism, modele, memorie” (link către canalul de youtube unde puteti viziona înregistrarea integrală a conferinței), susținută în 15 decembrie 2022, în Spațiul expozițional permanent al Memorialului Victimelor Comunismului la București, explorează cu minuțiozitate nuanțele multiplelor legături intelectuale, culturale și politice dintre Uniunea Sovietică, Rusia și noi, ce permit o mai bună înțelegere a spațiului rus, deosebit de complicat și modelat sub semnul unei durități fără precedent în istoria modernă.
***
Ciclul de conferințe „Justiția memoriei”, organizate de Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino, coordonate și moderate de jurnalistul şi eseistul Cristian Pătrășconiu, propune idei și dezbateri în jurul unor teme de ardentă actualitate, reliefând rolul și importanța memoriei în evocarea și înțelegerea faptelor petrecute în perioada comunismului, sistem politic ce a provocat cele mai multe victime din întreaga istorie a umanității.
Ce factori au condus la instaurarea regimului comunist în anumite țări ale lumii? Care sunt cauzele ce au contribuit la prăbușirea acestuia? Sub ce forme continuă să influențeze lumea de astăzi? Ce a rămas, la nivelul societății contemporane, din comportamentele, ideile și politicile specifice comunismului în timpul celor aproape șaptezeci de ani în care a dominat Europa? Cum se explică evenimentele actuale din perspectiva istoriei mondiale a comunismului și care sunt firele de adâncime ce unesc trecutul cu prezentul? Acestea sunt (numai) o parte dintre întrebările la care invitații speciali ai acestor conferințe vor încerca să răspundă în cadrul prelegerilor pe care le-au susținut sau pe care le vor susține.
Titulatura conferințelor pe care le derulează, în parteneriat, Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino este inspirat de o formulă celebră a cărei autoare este Ana Blandiana: „Atunci când justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiție”.
Vă așteptăm în fiecare lună în sala de conferințe din str. JL Calderon nr. 66
A treia conferință din seria Justiția memoriei are loc în 15 decembrie, ora 17.
