Sub acest titlu, inaugurăm o nouă secţiune a site-ului nostru dedicată victimelor comunismului. Vom întâlni povestea vieţii unor oameni care au pătimit pentru credinţa şi caracterul lor. Amnezia din societatea noastră îi condamnă a doua oară aneantizând atât amintirea lor cât şi modelul uman pe care l-au reprezentat.
„Ne-am obişnuit (poate pentru că atâţia ani victimele comunismului au fost uitate, contestate sau chiar hulite) să folosim sobrietatea ştiinţifică şi să evităm abordarea sentimentală a cercetărilor. Acolo unde am găsit documente le-am folosit, acolo unde nu am avut, am preferat să semnalăm lacuna; unde am putut număra victimele am făcut-o; unde nu, am preferat aproximarea ordinului de mărime. Dar, chiar folosind precauţia cea mai drastică pentru a evita riscul exagerării, ne facem vinovaţi faţă de fiecare ins năpăstuit din „marea de amar” (cum ar spune Eminescu), pentru că l-am transformat oricum într-o cifră sau într-o fracţiune de cifră, iar cifrele sunt prin definiţie reci şi distante.
În fiecare atom al acestui univers de suferinţă se ascunde un om, o biografie care trece prin cercurile infernului, dar îşi păstrează gândurile, sentimentele şi memoria proprie (…)
(…) Luând fiecare caz în parte, te cutremuri mai mult decât în faţa statisticii efectuate pe mii sau milioane de cazuri. Fixând un singur chip înţelegi mai mult decât dintr-un convoi de sclavi. Istoricul care a murit la Sighet pentru că a refuzat să-şi abjure scrierile; bătrânul colonel care a străbătut toate fronturile şi a murit de septicemie după ce lipitorile i-au supt venele în orezăria unde fusese dus la muncă forţată; cei trei copii bănăţeni – doi gemeni de un an şi fratele lor mai mare – morţi de frig în decurs de o săptămână în bordeiul deportării lor în Bărăgan; studentul care s-a sinucis la Piteşti ca să scape de torturile „reeducării”; ţăranul cu un iugăr de pământ, mort în închisoarea unde a ajuns pentru că pusese la poştă o scrisoare „cu conţinut denigrator”; fiii şi fiicele respinşi de la şcoală ca „duşmani ai poporului”; mamele obligate să divorţeze de taţii închişi pentru a salva „dosarul de cadre al copiilor”; savantul care şi-a sacrificat viaţa pentru a salva de pneumonie un tânăr; marii ctitori ai României coborâţi de pe culmile Unirii din 1918 în temniţele mucegăite de la Galaţi, Sighet, Aiud şi Râmnicu Sărat…
Toate aceste frânturi de imagini sunt acuzaţii la adresa regimului criminal care ne-a scos pentru o jumătate de veac din Europa şi a încercat să ne facă să uităm cine am fost…
…Nu toate victimele au fost martiri, dar toate ne roagă, din cerul lor, să nu le uităm.”
Romulus Rusan (2006)
CUPRINS (lista completă a tuturor biografiilor publicate în această secțiune)
2024
2023
2022
- George Sarry: Treptat, începusem sǎ ne obișnuim cu toate manevrele și zgomotele din închisoare. Dupǎ scârţâitul ușii știam cu precizie care celulǎ a fost deschisǎ. 10 February 2022
- In memoriam George Sarry 10 February 2022
- Vasile Tașcă: În ziua de 11 ianuarie 1958, toți oamenii s-au adunat la Sfat ca să ne deie cererile. Când am ajuns la Sfatuʼ Popular, o ieșit afară primaru’ comunei care era pe timpurile celea, unul Bălan, șî o spus că: „De-ați muri toți cudalbii, noi colectivuʼ tot îl facem” 11 January 2022
2021
- Maria Rusu: Noi voiam să rămânem la individual, să ne muncim pământuʼ nostru fiecare 26 April 2021
- Păuna Robitu:În anul ’61 a colectivizat toată comuna. N-a mai rămas nimini. Fie că a avut cerere, fie că nu, a rămas colectivizat. 26 April 2021
- Dumitru Carastoian: Activiștii de partid umpluse toate comunele și toate satele, în special la noi, pentru că se știa de comuna noastră că e o comună de oameni răzvrătiți, care nu erau de acord cu colectivizarea 26 April 2021
- Dumitru Ţârmac: Colectivizarea la noi s-o făcut în 1962. S-o făcut iarna. Atunci o fost strânjerea la menghină. 26 April 2021
- Vasile Sfeșie: Ți-o luat boii, caii, căruță, plug, și o trebuit să fii slugă 26 April 2021
2020
- Virgil Solomon 27 August 2020
- Constantin Ionașcu, Ororile și farmecul detenției: De la Malmaison m-au dus înapoi la Interne și de aici, la „depozitul” de la Jilava 17 August 2020
- Marian Constantinescu 13 August 2020
- Miltiade Ionescu, Detenție totală: Asta era faimoasa Securitate Rahova, unde a rămas centrul de anchetă al Bucureștiului și unde se strângeau toate cazurile acestea cu tentă protestatară. Atmosfera de acolo era foarte deprimantă, în sensul că te aflai în fața unui mare și amenințător necunoscut. 12 August 2020
- Dumitru Ilieș, țăran din Breazu, Iași: Întovărășirea s-o făcut tot cam cu silnicii 12 August 2020
2019
- ”Ne-o pus cote de nu ne-o ajuns grâul cât l-am făcut să-l dăm de cotă” 20 March 2019
- Ana Herlea: ”Dă-te la colectiv, că dacă nu, le scoatem pe fete de la şcoală, să vie acasă, că n-au ce mai căta acolo” 19 March 2019
- Romulus Ioan Codea: Și-apăi fiind persecutat, în ziua de 9 martie ʼ60 m-am înscris şi eu la colectiv 19 March 2019
- Jakab Antal 13 March 2019
- Am avut un sindicat liber în 1979. SLOMR – 40 de ani de la constituire 4 March 2019
2018
- Balázs Imre 8 November 2018
- Nagy Benedek 7 November 2018
- Paul Iliescu 7 November 2018
- Horia Florian Popescu 6 November 2018
- Zenovie Pâclişanu. Generația Unirii, victimă a represiunii comuniste 31 October 2018
2017
- Documente și obiecte din arhiva VASILE PARASCHIV 1 August 2017
- Familia Mateoc din Ucuriș, Bihor 1 August 2017
- O mărturie despre executarea lui Ioan Bodean, țăran din Ucuriș 31 July 2017
- Gheorghe Margina din Șomoșcheș, executat în timpul revoltei împotriva colectivizării 30 July 2017
- Ion Faur, țăran din Șomoșcheș, împușcat în timpul revoltei împotriva colectivizării, august 1949 29 July 2017
2016
- Károly Czimbolmos 12 May 2016
- Ion Manolescu Strunga 12 May 2016
- Cum se făcea o percheziție și o arestare – un raport al Securității din Alba Iulia din 12 mai 1950 referitor la arestarea părintelui Boga Alajos 11 May 2016
- Familia Nicolae Cocârță 11 May 2016
- Episcopul Alexandru Rusu 10 May 2016
