Home » Français » Mémorial » „Mer de malheurs’’ » Din “marea de amar”

Din “marea de amar”

 

Sub acest titlu, inaugurăm o nouă secţiune a site-ului nostru dedicată victimelor comunismului. Vom întâlni povestea vieţii unor oameni care au pătimit pentru credinţa şi caracterul lor. Amnezia din societatea noastră îi condamnă a doua oară aneantizând atât amintirea lor cât şi modelul uman pe care l-au reprezentat.

„Ne-am obişnuit (poate pentru că atâţia ani victimele comunismului au fost uitate, contestate sau chiar hulite) să folosim sobrietatea ştiinţifică şi să evităm abordarea sentimentală a cercetărilor. Acolo unde am găsit documente le-am folosit, acolo unde nu am avut, am preferat să semnalăm lacuna; unde am putut număra victimele am făcut-o; unde nu, am preferat aproximarea ordinului de mărime. Dar, chiar folosind precauţia cea mai drastică pentru a evita riscul exagerării, ne facem vinovaţi faţă de fiecare ins năpăstuit din „marea de amar” (cum ar spune Eminescu), pentru că l-am transformat oricum într-o cifră sau într-o fracţiune de cifră, iar cifrele sunt prin definiţie reci şi distante.

În fiecare atom al acestui univers de suferinţă se ascunde un om, o biografie care trece prin cercurile infernului, dar îşi păstrează gândurile, sentimentele şi memoria proprie (…)


Romulus Rusan

 

(…) Luând fiecare caz în parte, te cutremuri mai mult decât în faţa statisticii efectuate pe mii sau milioane de cazuri. Fixând un singur chip înţelegi mai mult decât dintr-un convoi de sclavi. Istoricul care a murit la Sighet pentru că a refuzat să-şi abjure scrierile; bătrânul colonel care a străbătut toate fronturile şi a murit de septicemie după ce lipitorile i-au supt venele în orezăria unde fusese dus la muncă forţată; cei trei copii bănăţeni – doi gemeni de un an şi fratele lor mai mare – morţi de frig în decurs de o săptămână în bordeiul deportării lor în Bărăgan; studentul care s-a sinucis la Piteşti ca să scape de torturile „reeducării”; ţăranul cu un iugăr de pământ, mort în închisoarea unde a ajuns pentru că pusese la poştă o scrisoare „cu conţinut denigrator”; fiii şi fiicele respinşi de la şcoală ca „duşmani ai poporului”; mamele obligate să divorţeze de taţii închişi pentru a salva „dosarul de cadre al copiilor”; savantul care şi-a sacrificat viaţa pentru a salva de pneumonie un tânăr; marii ctitori ai României coborâţi de pe culmile Unirii din 1918 în temniţele mucegăite de la Galaţi, Sighet, Aiud şi Râmnicu Sărat…
Toate aceste frânturi de imagini sunt acuzaţii la adresa regimului criminal care ne-a scos pentru o jumătate de veac din Europa şi a încercat să ne facă să uităm cine am fost…

…Nu toate victimele au fost martiri, dar toate ne roagă, din cerul lor, să nu le uităm.”

Romulus Rusan (2006)

 

 

 

Victor Rădulescu-Pogoneanu

Nicoale Pop

Dorina şi Virgil Potârcă

Florica Stafiescu-Niculescu

Dumitru Burilleanu

Generaţia ’56

Corneliu Coposu

Iuliu Maniu

Braşov, 15 noiembrie 1987

Gheorghe Ursu

Constantin Ionaşcu

George Grigorovici

Iuliu Hossu

Daniel Ciugureanu

Constantin Ticu Dumitrescu

Adriana Georgescu

Ion Ioanid

Lucreţia Jurj-Costescu

Vasile Paraschiv

Nicolae Mărgineanu

Hurmuz Aznavorian

Alexandra Pop

Radu Cioculescu

Aurelian Bentoiu

Cicerone Ioniţoiu

Liviu Corneliu Babeş

Florin Constantin Pavlovici

Familia Sarafolean

Copii deportaţi în Bărăgan

Dumitru Saghel

Miron Chiraleu

Vladimir Ghika

Mihai Victor Serdaru

Familia Caraiman din Gârdoaia, Mehedinţi

Artistina Pop Săileanu

Rusaliile Negre. Deportarea în Bărăgan

Florea Olteanu

Familia Ion Mihalache

Ştefania Mărgineanu

Wilhelm Conea

Sofia Motrescu

Ilie Stănescu

Annie şi Nora Samuelli

Familia Visky Francisc

Familia Titu Jubleanu

Estera Por

Constant Tonegaru

Aurora Ille Dumitrescu

“Duşmanul de clasă”

Boga Alajos

Dan Mugur Rusiecki

Gavrilă Vatamaniuc

Şerban Rădulescu-Zoner

Gheorghe Brătianu

Remus Radina

Sabin Ivan

Alexandru Maier

Constantin Dumitrescu Cunctator

Doina Cornea

Eusebiu Munteanu

Teodor Stanca

Generaţia Unirii exterminată în Gulag

Generaţia Unirii exterminată în Gualg (II)

Ion Mihalache

Aristide Ionescu

Adrian Dimitriu

Constantin Titel Petrescu

Procesul Noica-Pillat. Cultura în boxa acuzaţilor

Părintele Eugen Popa

27 februarie 1945

Recviem pentru ţăranul român

Femei în închisoare

Gheorghe Taşcă

Silviu Dragomir – 125 de ani de la naştere

Pr. Ioan Heber

Teodor Stanca

Florian Ştefănescu Goangă

Arlette Coposu

Maria Plop

Ileana Doina Opriş

14/15 aprilie 1952 – Lotul “familiilor demnitarilor”

Cordelia Benedicta Taşcă

Familia Samsonovici

Maria Lupaş Vlasiu

Familia Lugoşianu

Laurenţia Arnăuţoiu

Familia Gheorghe Brătianu

Valentin Saxone

Constantin Dinu Brătianu

Evadarea de la Cavnic – 6 iunie 1953

Rusaliile Negre. Deportarea în Bărăgan, 17/18 iunie 1951

25 iunie 1949 – sentinţa 1091 a Tribunalului Militar Timişoara – grupul de rezistenţă Spiru Blănaru

Ioan Suciu, episcopul tinerilor

In memoriam ALEXANDRU IVASIUC (12.07.1933-4.03.1977)

Preot Tertulian Langa (26.10.1922-30.07.2013)

Octav Bjoza

10-17 septembrie 1951 – „Procesul Pacha – procesul ,,spionilor Vaticanului din România”

Iosif Schubert

Traian Dorz

In memoriam Marina Chirca

Libertatea Preduţ

Ion Sarion

Victor I. Fanea

Octavian Balint

Preotul Florea Mureşan

Paul Andreescu

Petre Mărgineanu

Dumitru Totir

Niculina Moica

Elisabeta Rizea

Familia Economu

Aurel Rozei

Gheorghe şi Ioan Săhlean

Alexandru Zub

Centenar Emil Boşca-Mălin (1913-1976)

Gen. Aurel Aldea

Fraţii Hans şi Eric Bergel

Gavril Burzo

Dan Stoica

Eugenia Florescu

David Gyula

Radu Surdulescu

Caius Muţiu

Mircea Tatos

28 octombrie 1949 – execuţia maiorului Nicolae Dabija şi a altor 6 membri ai organizaţiei Frontul Apărării Patriei Române

Pr. Dumitru Sălăgean

28 octombrie 1948 – arestarea episcopilor greco-catolici

28 octombrie 1959 – decretul nr. 410 de desfiinţarea a mănăstirilor

Pr. Mina Dobzeu

30 octombrie 1956 – protestul studenţilor timişoreni

Anton Durcovici

O impresionantă mărturie despre ep. Anton Durcovici

Otto Canisius Farrenkopf

8 noiembrie 1945

Werner Sommerauer

Gheorghe Duduc

Jan Palach.Torţa umană

Ianuarie 1945 – Deportarea etnicilor germani din România la munca de reconstrucţie în U.R.S.S.

Asra Berkovitz

Vasile Paraschiv

5 februarie – Iuliu Maniu – Ion Mihalache

Elena Bobocel

Gheorghe Cotorbai

Ioan Marin

Ingrid Fotino Popa

Oliviu Beldeanu

Cartea morţilor: 19 februarie

Dora Dumitru (n. Kenzel)

Nicolae Valery Grossu

Tina Barbu

Mara şi Lia Lazăr

Germaine Liciu

Cartea morţilor: Eleonora Bunea şi Maria Iordache

Cartea morţilor

6 martie 1945 – guvernul Petru Groza

Alice Voinescu

Toma Arnăuţoiu

1 aprilie – zi națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone

27 aprilie 1962 – încheierea procesului de colectivizare

Soţii Mariana şi Gheorghe Gherghina-Besciu

Revolta deţinuţilor politici de la Gherla (iunie 1958)

In memoriam Aurelian Păuna

In memoriam Zaharia Urdea

Constantin Mitoi

Doru Mihai Dobrescu (1934-2014)

Episcopul Tit Liviu Chinezu, 65 de ani de la moarte

10 februarie – morţi în deportarea din URSS

15 februarie 1955 – legaţia României de la Berna este atacată de patru emigranţi români

21-23 februarie 1948 – crearea partidului unic

2 martie 1989 – sacrificiul lui Liviu Corneliu Babeş

4 martie 1977

Ioan Ladea

Richard Wurmbrand

Nicolae Steinhardt

Hans Otto Roth

1 aprilie – zi naţională de cinstire a victimelor masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone

RUSALIILE NEGRE. STIGMATUL DEZMOŞTENIRII

RUBLA, SATUL CU O SINGURA CASĂ

Arestările din noaptea de 5/6 mai 1950

Mirel Stănescu

Cristian Duţescu

In memoriam Roman Braga

In memoriam Ileana Samoilă (1926-2015)

17 iunie 1951 – Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan

Pr. Petru Albert

Paul Iovănescu

Şerban Ghica

Cristian Florin Dumitrescu

Valentina Creţoiu

Elena Cojocaru (n. Arsenescu)

Ipocrizia actelor de moarte

Oficializarea morţii

Ion Partene

Ecaterina Madgearu

Familia Teodor Şuşman

Familia Ion Marta

Constantin Noica

16 iulie 1949 – execuţiile de la Pădurea Verde, Timişoara

Irimia Cazacu

18 iulie 1955 – fraţii Ion şi Gheroghe Chiraş ucişi de Securitate

19 iulie 1956 – sentinţa nr. 968 a Tribunalului Militar al Regiunii a 2-a Bucureşti

Nicolae Vasilescu

Maria Roman